miere cu hrib



Hrean ardelenesc

Ingrediente:

• 3 linguri hrean ras • 200 ml smântânã • 1 lingurã otet
• 1 lingurã miere • 1 linguritã sare

Hrean ardelenesc retete cu hrean retata ardeal cu hrean antreu cu hrean hrean pasta hrean cu smantana cum fac hrean ardelenesc cum prepar pasta de hrean pasta de hrean miere cu hrib

Ciorba de gasca

Ingrediente:

• 1 gâscã • 2 morcovi • 1 telinã micã
• 2 linguri pastã ardei • 1 varzã micã • 3 rosii rãscoapte
• 1 sfeclã rosie micã • 1 gulioarã • 1 lingurã papricã
• 3 foi de dafin • 1 ceascã lapte • 1 pahar otet
• 2 linguri miere • 2 linguri pastã rosii • 2 cepe
• 1 ceascã smântânã • leustean • 200 g slãninã afumatã
• sare, piper boabe, papricã iute – ce si cât vã place

Ciorba de gasca reteta ardeal gasca retete cu carne de gasca retete transilvanene cu carne de gasca ciorba de curcan a la grec miere cu hrib

Vin fiert

Ingrediente:

• 1 litru vin, tare bun 5 linguri miere
• 1 praf scortisoarã 10 boabe piper
• 10 cuisoare

Vin fiert reteta ardeleneasca de vin fiert vin fiert din ardeal vin fiert cu piper finjie de vin fiert miere cu hrib

Socata

Ingrediente:

• 11 litri apã • 10 g drojdie • 5 lãmâi
• 600 g zahãr • 600 g miere
• 10 pãlãrii de floare de soc (merg si flori uscate)
• mirodenii, dupã gust: vanilie, scortisoarã, nucsoarã
 

Socata reteta bautura soc reteta socata din transilvania shocata naturala de casa suc de flori soc casa traditonal miere cu hrib

Burete puturos

Burete puturos.
Phallus impudicus. Fam Phalaceae.
Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.
Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.
in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.
Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.
in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.

Burete puturos bozus burete de buba burete de inimioara besina calului ciuperci comestibile si otravitoare miere cu hrib

Ciuperci otravitoare si ciuperci comestibile

 

Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.

Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase

Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze miere cu hrib

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare miere cu hrib

Hrib

Hrib.


Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

 

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.


Descriere
- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.


Alimentatie
-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

 

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba miere cu hrib

Hribul vrajitoarei

Hribul vrajitoarei.

Boletus luridus. Fam. Boletaceae.

Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.

Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.

Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.

chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica miere cu hrib

Masa de Craciun si de Revelion -1

Masa de Craciun si de Revelion

Pasteta cu peste

Ingrediente (pentru 4-6 persoane): 750 g file de peste alb (salau, merluciu), 1 tulpina mare de praz (taiata rondele), inca 1 tulpina de praz tocata marunt, 2 fasii de coaja de lamaie, 1/4 lingurita nucsoara rasa, 8 boabe de piper, 2 foi de dafin, 6 fire patrunjel, 1 1/2 cesti de lapte, 30 g unt, 1 catel de usturoi zdrobit,  1/2 ceasca ceapa verde taiata, 1 kg cartofi fierti si facuti piure, piper macinat, 1 lingurita boia dulce. Pentru sos: 2 linguri faina, lapte sau smantana.




Mod de preparare: Se incinge cuptorul. Se pune pestele intreg, impreuna cu prazul taiat rondele, coaja de lamaie, nucsoara, boabele de piper, foile de dafin si firele de patrunjel, se toarna peste ele laptele si se lasa sa fiarba incet, la foc mic, circa 15 minute - fara capac. Apoi se scot din oala, iar zeama se strecoara si se pastreaza pentru sos. - Intr-o cratita separata, se topeste untul si se calesc circa 7 minute, la foc mic, usturoiul, prazul tocat marunt si ceapa verde. Se scoate jumatate din compozitie si se pune deoparte. Sosul: Peste compozitia ramasa in cratita, se presara faina si se amesteca bine. Zeama pusa deoparte se masoara si i se adauga lapte sau smantana subtire, ca sa fie o ceasca si jumatate. Se toarna peste faina si se pune pe foc sa se ingroase, amestecand intruna. Se taie pestele bucati si se introduce in sos. - Prazul pus deoparte (calit in unt, impreuna cu usturoiul si ceapa verde) se amesteca cu piureul de cartofi. Se unge o cratita mai joasa si se toarna mai intai pestele cu sos, pe urma piureul de cartofi; se pipereaza, se presara cu boia si se da pasteta la cuptor, circa 20 de minute, pana ce se rumeneste frumos.

Pui umplut cu miez de paine

Ingrediente (pentru 6 persoane): 3 felii de costita afumata taiate bucatele, 6 felii de paine integrala fara coaja, 3 cepe mici tocate, 2 linguri nuca zdrobita, 2 linguri stafide, 1/4 ceasca patrunjel verde tocat, 1 ou batut usor, 1/4 ceasca lapte, 1 pui (circa 1,4 kg), sare, piper macinat, 45 g unt topit, 1-2 linguri ulei, 1-2 linguri sos de soia, o ceasca si jumatate apa, 1 catel de usturoi (presat), 1 lingura faina.


 

Carne de porc cu sos portocale Pasteta cu peste Pui umplut cu miez de paine retete de craciun masa de craciun masa de revelion miere cu hrib



 
213.136.76.7