1211
Cavalerii teutoni, „Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Hierosolimitanorum“, ordin religios catolic infiintat de cruciatii germani in Palestina, la sfarsitul secolului al XII-lea, primesc de la regele Andrei al II-lea al Ungariei tara Barsei (Terra Borza ori Burzenland – un district denumit astfel dupa tribul cuman al burcilor). Darul urmareste stabilirea in regiune a teutonilor si apararea granitei de sud-est a Transilvaniei de cumani si pecenegi.
Teutonii ridica o fortareata la Bran (denumirea turca a cuvantului „poarta”); in 1226 ei sunt izgoniti din regiune.
1377
La 19 noiembrie cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare – Ludovic I de Anjou – emite un act prin care acorda locuitorilor Brasovului (Kronstadt – Orasul Coroanei) privilegiul construirii unui castel. Acest document indeamna sasii (Sachsen – populatie de origine germana venita in Transilvania in secolul al XII-lea) din intreaga regiune a Brasovului sa participe la constructia castelului Bran, initial denumit Dietrichstein sau Torzburg in limba germana, Torcsvar in maghiara si Turciu in romana.
1388
Este anul in care se incheie constructia castelului. Acesta este ridicat pe stanca abrupta dintre Magura si Dealul Cetatii si dispune de o vedere exceptionala spre dealurile invecinate, spre valea Moeciu si tara Barsei. Castelul are atat rolul de vama – retine 3% din valoarea marfii care intra si iese din Transilvania, cat si cel de fortareata la granita estica a Transilvaniei destinata incercarii de a opri extinderea Imperiului Otoman. El este locuit de soldati, de profesie mercenari. Cronicarul Ioan de Tirnava aminteste si de „brigantii si balistarii englezi” din secolul al XV-lea. Castelanul Branului este ales de catre rege, de regula din randul sasilor. in istoria Transilvaniei rolul sau va fi din ce in ce mai important, astfel incat la sfarsit de veac XV comandantul castelului ajunge sa detina si titlul de vice-voievod al Transilvaniei.
1407
Sigismund de Luxemburg da castelul ca feuda (proprietate oferita in schimbul loialitatii) aliatului sau, domnitorului tarii Romanesti Mircea cel Batran, pentru a se putea retrage aici in caz de atac al turcilor. in 1419, dupa incetarea din viata a voivodului, instabilitatea politica din tara Romaneasca il determina pe Sigismund sa preia castelul si sa il incredinteze principilor Transilvaniei.
1441
Turcii intreprind o incursiune in Transilvania, dar Iancu de Hunedoara ii infrange la Bran. Iancu, principe al Transilvaniei, are nevoie de sprijinul sasilor la granita si reintareste privilegiile acordate locuitorilor Brasovului de Mircea cel Batrin si de Sigismund.
1459
Vlad tepes, insarcinat de principii Transilvaniei cu rezistenta antiotomana la granita, este aliat cu Branul si Brasovul in timpul primei sale domnii (1436 – 1442) si in perioada de pana la cea de-a doua domnie. Cu toate acestea la inceputul anului 1459, in timpul celei de-a doua domnii (1456 – 1462), armata sa trece prin Bran si ataca Brasovul pentru a rezolva un conflict dintre domnitorul tarii Romanesti si sasii care cereau taxe vamale tot mai mari si il sustineau pe oponentul sau la tron. Vlad tepes arde suburbiile orasului si omoara sute de sasi, provocand comunitatea saseasca sa se razbune si sa-l zugraveasca in cronici ulterioare drept un tiran extrem de sangeros.
1498
La 1 ianuarie sasii din Brasov dau 1000 de florini si cumpara de la regele Vladislav al II-lea Jagello, care are visteria golita de razboaie, dreptul de folosinta pe 10 ani al castelului. Brasovenii preiau si banoasa vama a castelului.
1651
Pe 25 aprilie 1651, dupa ce prelungisera deja de cateva ori cu principii Transilvaniei (chiar si ulterior cuceririi otomane a regatului ungar din anul 1541) contractele de folosinta a castelului Bran, brasovenii reusesc sa incheie cu principele Gheorghe Rackoczi al II-lea un act de vanzare-cumparare a castelului.
1691
Cu toate ca Transilvania devine inca din 1687 parte a Imperiului Habsburgic, Diploma Leopoldina reconfirma privilegiile oferite de principii Transilvaniei, inclusiv vanzarea castelului din 1651.
1723
Se incheie, asa cum este mentionat intr-o inscriptie, renovarea turnului nordic al castelului. Constructia suferise de-a lungul timpului mai multe deteriorari provocate adesea de asedii, dar si de neglijenta ori de fenomene ale naturii. Astfel istoria consemneaza in 1593 o explozie a pulberariei, iar in 1617 o furtuna puternica, care a distrus acoperisurile. Lucrari de reconstructie s-au executat si in timpul domniei lui Gabriel Bethlen (1613 – 1629), atunci cand s-au refacut turnul portii, turnul rotund si donjonul.
1836
Dupa ce granita dintre Transilvania si Valahia se muta in munti, la Pajura, castelul Bran isi pierde importanta militara si comerciala. Branul inceteaza sa fie punct de granita si vamal al Austro-Ungariei, cetatea continua sa indeplineasca o functie administrativa.
1886
Autoritatile imperiale accepta la insistentele brasovenilor sa repare intre 1883 si 1886 stricaciunile facute castelului in timpul revolutiei de la 1848 si al razboiului ruso-turc din 1877 si efectueaza ample lucrari de restaurare.
1888
Administratia brasoveana cedeaza castelul ocolului silvic regional. Timp de 30 de ani prestigiul castelului scade. Pana in 1918 el este locuit de brigadieri silvici, de padurari si de inspectori silvici veniti din Brasov.
1920
in 1918 Transilvania devenise parte a Romaniei Mari. La data de 1 decembrie 1920 cetatenii Brasovului ofera castelul, ca urmare a unei hotarari unanime a consiliului orasenesc condus de primarul Karl Schnell, reginei Maria a Romaniei, descrisa in document ca o „mare regina, care ( …) raspandeste binecuvantare pretutindeni unde paseste, cucerind astfel cu irezistibil avant inimile populatiei tarii intregi.”
Castelul devine resedinta favorita a Reginei Maria, ea il va restaura si amenaja pentru a putea fi folosit ca resedinta a familiei regale.
1932
Din 1920 si pana in acest an castelul este transformat in resedinta regala de vara. Lucrarile sunt coordonate de arhitectul ceh Karel Liman, acelasi care proiectase castelele Peles si Pelisor.
Fantana adanca de 57 de metri a castelulului nu asigura suficienta apa, astfel incat ea este obtinuta prin aductiune din izvoare naturale situate de-a lungul vaii. in anul 1932 pe cursul paraului Turcu se construieste o centrala hidroelectrica, care permite iluminarea castelului. La ea sunt conectate si localitatile Bran, simon si Moeciu.
Locuitorii recunoscatori ii multumesc Reginei Maria, la care ea face referire: „Comune sarace, pur romanesti si care intr-un viitor apropiat n-ar fi putut avea acest avantaj”.
Terenul din jurul castelului este transformat intr-un parc englezesc cu doua iazuri si o Casa de Ceai. Pentru a usura parcurgerea de catre regina bolnava de artrita a drumului dintre castel si parc, se instaleaza un lift. Se ridica si alte constructii precum o casa de musafiri, o biserica de lemn, locuinte pentru personal, grajduri si garaje.
1938
Regina Maria se stinge din viata la 18 iulie. Conform testamentului redactat pe 29 iunie 1933 la Balcic, castelul Bran este lasat mostenire fiicei favorite a reginei, Principesei Ileana, din 1931 casatorita cu Arhiducele Anton de Austria. Arhiducesa Ileana continua planurile de amenajare a castelului.
1940
Dupa Dictatul de la Viena si pierderea de catre Romania a teritoriilor sud-dunarene inima Reginei Maria este adusa din capela Stella Maris a castelulului Balcic, situat pe tarmul Marii Negre, la Bran. Sarcofagul continand inima reginei se depune in cripta unei capele sapate in stanca dincolo de valea castelului. De la moartea reginei inima ei a fost pastrata intr-o caseta de argint, aflata la randul ei intr-o caseta ornata cu pietre pretioase, infasurata in drapelele Romaniei si al Angliei natale si asezata intr-un sarcofag de marmura.
1944
Principesa Ileana construieste la Bran un spital, pe care il numeste „Inima Reginei”. El este destinat ingrijirii militarilor raniti din Brasov. Spitalul de aici al Crucii Rosii fusese bombardat de aviatia americana. Dupa 1945 spitalul continua sa trateze persoane ranite si mutilate in timpul razboiului si populatia din regiune. Principesa Ileana insasi, ca infirmiera, ingrijeste pacienti. Ea isi continua aceasta activitate, cu mari eforturi, pana in ianuarie 1948.
1948
Guvernul comunist nou instalat o sileste pe Principesa Ileana sa paraseasca tara impreuna cu familia ei. Dupa ce trec prin Elvetia si Argentina ea si cei sase copii – stefan (nascut in 1932), Maria-Ileana (nascuta in 1933), Alexandra (nascuta in 1935), Dominic (nascut in 1937), Maria-Magdalena (nascuta in 1939) si Elisabeta (nascuta in 1942) – se vor muta in 1950 in Statele Unite. in acelasi timp sotul ei, Arhiducele Anton, se reintoarce in Austria ocupata pentru a recupera ce se mai poate din proprietatile sale afectate de razboi. in America Principesa Ileana asigura intretinerea familiei si educatia copiilor gratie prelegerilor pe care le tine pe teme legate de viata ei, de Romania si de comunism.
1956
Autoritatile comuniste transforma Castelul Bran intr-un muzeu cu trei departamente: castelul insusi impreuna cu piese din patrimoniul familiei regale, vama medievala si sectia de etnografie, cuprinzand casele traditionale din parcul de langa castel.
1990
in septembrie Principesa Ileana, care din 1961 se dedica vietii monahale si devine Maica Alexandra, viziteaza castelul Bran. Aici constata deteriorarea cladirilor si disparitia unora dintre constructiile interbelice.
Se stinge din viata la scurt timp dupa aceea, la 21 ianuarie 1991, si este inmormantata in manastirea ortodoxa pe care o ctitorise si careia ii fusese stareta – the Orthodox Monastery of Transfiguration – din orasul american Elwood. in mormantul ei se afla si o cutiuta cu tarana luata la exilare de la poalele castelului Bran.
1993
Se incheie lucrarile de restaurare a castelului incepute in anul 1987. Castelul se redeschide ca muzeu si reintra in circuitul turistic.
2006
Pe 18 mai, dupa o perioada de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal mostenitorilor Principesei Ileana de Romania si ai Arhiducelui Anton de Austria. Cu toate acestea statul roman, prin Ministerul Culturii, il va administra tranzitoriu si in urmatorii trei ani.
2009
La data de 1 iunie castelul reintra pe deplin in posesia mostenitorilor legali, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena si Arhiducesa Elisabeta.
Cuvinte cheie: castelul bran bran brasov romania