Ingrediente:
700 g cartofi, 3 rosii, 1 telina
1 bucata brinza mozzarella pentru pizza
1 ou ,2 galbenusuri, 1 mana masline fara simburi
50 g unt, ulei de masline, patrunjel, cimbru,- sare, piper.
4 cotlete , piper, sare, cimbru, maghiran, ulei.
Cartofi cu cotlete cotlete retete usoare cu cotlete cotlet de porc cotlet la cuptor cotlete americanem cu cartofi copti carne de porc cu os mate de porc umplut
Ingrediente:
Cartofi frantuzesti: 700-800 g cartofi fierti in coaja
4 oua, 50 g unt, 1 lingura pesmet, sare , 300 g smintina.
4 cotlete de pore, mustar, boia dulce,
100 g slaninuta afumata, faina, ulei pentru prajit.
Cartofi frantuzesti cu cotlete de porc cartofi cu smantana cartofi la cuptor cu smantana cartofi cu oua retete frantuzesti retetele bunicii cartofi copti frantuzesti mate de porc umplut
Ingrediente:
250 g piept de pore, proaspat,
4 aripioare de pui, 3-4 eotlete de berbecut,
150 g musehiulet de vitel, 2 legaturi ceapa verde,
sare, piper, 1 earnat afumat, 1 legatura leustean,
1 eutie rosii cherry in sue de rosii.
Tocanita cu leustean tocanita fara carne tocana de legume tocanita de porc tocana cu leustean si cartof tocana cu pulpa de porc tocana ardeleneasca tocana secuiasca tocana muresana mate de porc umplut
Ingrediente:
4 cotlete de porc, 100 ml smintina
1 lingura faina, sare, maghiran
1 foaie de dafin, mustar , hrean, ulei .
Pentru decor: frunze proaspete de spanac.
Cotlet cu machiran reteta ardeleneasca cotlet cu machiran foaie verde machiran cu cotlet cotlete cu maghiran mancare cu cotlete de porc cotlete de pork la ceaun cotlete de porc la cuptor electric cotlete de porc romanesti mate de porc umplut
Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.
Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi mate de porc umplut
Ciuperca asiatica Maitake- Grifolia frondosa.
Maitake este o ciuperca asiatica denumita si „regele ciupercilor”. Ea are o istorie lunga in fitoterapia chineza si japoneza traditionala, avand si utilizari culinare. Proprietatile ei terapeutice exceptionale au fost confirmate de studiile clinice din ultimele decenii. Ciuperca creste in stare salbateca in China, Japonia, precum si in cateva zone impadurite din estul Americii de Nord. Este greu de cultivat, dar in ultimul timp s-au obtinut cateva progrese notabile.
Proprietatile stimulatoare asupra sistemului imunitar uman si calitatile acestei ciuperci de a lupta contra cancerului sunt date de continutul ridicat de polizaharide 1-3 si 1-6 bete-glucani.
Ciuperca asiatica Maitake- Grifolia frondosa regele ciupercilor ciperci fitoterapie fitoterapie ciuperca sistem imunitar ciuperca contra cancer ciuperca cancer protecţia organismului contra cancerului mate de porc umplut
Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.
Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase
Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze mate de porc umplut
Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.
Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului mate de porc umplut
Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.
dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare mate de porc umplut
Hrib.
Boletus edulis. Fam. Boletaceae.
Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.
Descriere- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.
Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.
burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba mate de porc umplut