Ingrediente:
300 g cartofi noi, 200 g spanac tinar, 2 dovlecei
3 morcovi, 2 cepe mari, ulei
sare si piper, 2 rosii, 300 g ficatei.
Ficatei de pui cu legume retete cu ficat si legume legume gratinate cu ficat de pui retete usoare din ficat prepararea ficatului cu legume mancare din ficat de pui mancare din ficat de porc tocanita de ficat
Ingrediente:
5 ficatei de pui, 5 palarii de ciuperca
5 prune uscate, sare , piper
15 felii de costita, ulei, sare, piper.
Ficatei prune si ciuperci invelite in costita salata de rosii cu ghimbir ficat de pui cu ciuperci rulori aperitiv cu ficat si bacon rulouri pentru aperitiv tocanita de ficat
Ingrediente:
300g taitei, 300g ficatei si maruntaie de pui
200g ciuperci, 1 ceapa, 1 pahar vin alb sec
ulei, smantana, sare, piper, patrunjel verde.
Taitei cu maruntaie de pasare preparare maruntaie retete cu maruntaie si teitei ceapa cu maruntaie reteta cu teitei retete traditionale cu ceapa tocanita de ficat
Ingrediente:
1 kg fie at porc, 3 cepe, sare, piper, 2 Iinguri faina
100 g smintina, 3 Iingurite mustar, 150 ml lapte
4-5 catei usturoi, 1 ceasca vin alb.
Ficat cu smintina reteta cu ficat de porc ficatel de porc cu smatana sos de smantana cu ficat retete traditionala sos smantana retete ardelleneasca de ficat porc reteta ficat de pui cu smantana tocanita de ficat
Ingrediente:
250 g piept de pore, proaspat,
4 aripioare de pui, 3-4 eotlete de berbecut,
150 g musehiulet de vitel, 2 legaturi ceapa verde,
sare, piper, 1 earnat afumat, 1 legatura leustean,
1 eutie rosii cherry in sue de rosii.
Tocanita cu leustean tocanita fara carne tocana de legume tocanita de porc tocana cu leustean si cartof tocana cu pulpa de porc tocana ardeleneasca tocana secuiasca tocana muresana tocanita de ficat
Burete de mai.
Calocybe gambosa sau Tricholoma georgii. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.
Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.
burete de mai retete burete mai medinica burete mai diabet burete mai burete pentru diabet boli bureti mai tocanita de ficat
Burete dulce.
Lactarius volemus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete laptos, burete rosu, laptuca dulce, pita vacii, painea padurii, rascov auriu, vinetica cu lapte.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita din iunie-noiembrie, prin paduri in special sub mesteceni. Palarie convexa, apoi intinsa, putin deprimata la centru, cu aspect de palnie larg deschisa, diametrul 6-15cm, marginea usor rasucita spre fata inferioara, carnoasa. Fata superioara pruinos catifelata, portocalie, de un rosu brun sau galbuie. Fata inferioara cu lamele albe-galbui, stranse, subtiri, putin decurente, la atingere se pateaza in rosu.
Piciorul cilindric, tare, plin, lung de 10-12cm diametrul 2-3cm, neted sau usor pruios. Carnea alba sau usor galbuie, cu latex alb, vascos, miros placut, gust dulce de nuci proaspete.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Foarte gustoasa. Se consuma cruda ca salata, sau alte tipuri de preparate culinare. Se conserva pentru iarna prin uscare, in otet sau se mureaza. Salata preparata din ciuperci uscate este foarte gustoasa. 2-3 felii de ciuperca uscata adaugate la supa de carne, gulas, legume, tocanita de vita le confera gust si miros placute.
Burete dulce burete laptos burete rosu laptuca dulce pita vacii painea padurii rascov auriu vinetica cu lapte ciperci paduri de mesteacan ciperci salata salata ciuperci crude ciperci supa tocanita de ciuperci tocanita de ficat
Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.
Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase tocanita de ficat
Bureti iepuresti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.
Bureti iepuresti bureti iulie bureti septembrie bureti trunchi de stejar burete iepure ciuperca iepure tipuri de ciuperci clasificare ciuperci tocanita de ficat
Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.
Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase
Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze tocanita de ficat