Supa de vara cu smìntìna



Tagliatelle la cuptor

Ingrediente:

100 g brinza mozzarella ( pt. pizza), 4 rosii , 1 ceapa
1 catel de usturoi, ulei de masline, 2-3 linguri sos de rosii
250 ml supa de zarzavat, rozmarin, sare, piper, 400 g tagliattele verzi.

Tagliatelle la cuptor aperitive usoare aperitive rapide retete aperitive italia reteta tagliatelle aperitiv italian Supa de vara cu smìntìna

Carne de vital cu masline

Ingrediente:

500 g carne de vital, 1 ceapa, 100 g sunca fiarta, 2 catei de usturoi
ulei, 250 ml supa de carne, 1 pahar vin alb, sare, piper alb
200 g masline verzi fara simburi
2 linguri smintina dulce, frunze de coriandru.

Carne de vitel cu masline reteta carne de vita la cutor retete cu masline rasol de vitel reteta preparate din carne de vita carne de vita in sange Supa de vara cu smìntìna

Orez cu mazare, ciuperci si brinza

Ingrediente:

Ulei de masline, 2 cepe, 300 g ciuperci, 200 g orez
1 cana mazare, 50 g brinza taiata cuburi, sare
piper, supa de legume, 1 catel de usturoi taiat marunt.

Orez cu mazare ciuperci si brinza preparat usor din orez mazare ciperci si branza mancare rapida cu oreaz si ciuperci reteta de orez cu branza orez cu branza pentru copii Supa de vara cu smìntìna

Snitel la cuptor

Ingrediente:

6 felii came de porc pentru snitel, sare si piper
ulei, pesmet, 3 oua, 3 linguri faina, 500 g ciuperci
100 ml. vin alb, supa de legume, 200 ml. smantina
200 gr. cascaval, 5 rosii, 2 ardei grasi, 2 cepe.

Snitel la cuptor snitel de porc retete carne de porc la cuptor snitel usor snitel romanesc snitele la cuptor reteta simpla de snitele Supa de vara cu smìntìna

Vitel cu teitei

Ingrediente:

100 g costita afumata, 800 g came de vitel
3-4 catei de usturoi, 300 g ceapa foarte mica
400 g ciuperci mici, ulei, 1 ceasca suc de rosii
supa de came, sare, piper, cimbru, dafin
400 g taitei de casa, 1 pahar de vin alb.

vitel cu teitei costita si carne vitel retete cu carne de vita costite crocante crochete vita ciuperci cu carne de vita rasol de vita si costite Supa de vara cu smìntìna

Cotlete de berbec cu orez

Preparare:

8 cotlete de berbec, 2 fire praz, rozmarin,
sare, piper, nucsoara, cimbru, 300g orez bob rotund,
ulei, 1 pahar alb demisec, supa de legume, 3-4 catei usturoi

Cotlete de berbec cu orez retete berbec berbecut reteta cu berbecut cotlet de berbecut cu rozmarin cotlete cu orez retete cu orez retete cu cotlete prepararea orezului Supa de vara cu smìntìna

Burete de mai

Burete de mai.
Calocybe gambosa sau Tricholoma georgii. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.
Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.

burete de mai retete burete mai medinica burete mai diabet burete mai burete pentru diabet boli bureti mai Supa de vara cu smìntìna

Burete galben

Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania Supa de vara cu smìntìna

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi Supa de vara cu smìntìna

Burete de roua 2

Burete de roua 2.

Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.

Ciuperca comestibila ntalnita n lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.

Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.

Descriere- palarie convexa la nceput apoi ntinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, nalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.

 


 

 

burciori bureti de pajiste ciocarlie burete de roua bureti fanete buretu poiene ciperci pentru supa ciuperci pentru toate felurile de mancare Supa de vara cu smìntìna



 
213.136.76.7