e-transilvania

Creasta cocosului

Creasta cocoşului cretusca cretisoara cretisoar ciuperca italnita vara si toamna ciuperci arbori batrani ciuperca ca si conopida ciuperci miros placut ciuperci gust de alune ciuperci romanesti de padure Supa de vara cu smìntìna

Ciuperci asiatice- Cordyceps

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului Supa de vara cu smìntìna

Hrib

Hrib.

Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.

Descriere- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.

Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba Supa de vara cu smìntìna

Hribul vrajitoarei

Hribul vrajitoarei.

Boletus luridus. Fam. Boletaceae.

Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.

Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.

Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.

chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica Supa de vara cu smìntìna

Castelul Bran

Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.

castelul bran bran transilvania bran brasov bran romania castele transilvania castele ardeal castele romania cel mai frumos castel castel regesc castel regina maria bran regina maria Supa de vara cu smìntìna

Tocana de miel

Ingrediente:

carne miel (800 g), praz (2), morcovi (4), telina (1), patrunjel (1), 
cartofi (5), faina (1 lingura), cuisoare (6), lamiie (1).

Tocana de miel miel de pasti mancare miel pasti tocana din miel tocana oaie tocana ied Supa de vara cu smìntìna

Ciorba de miel

Ingrediente:

Capul mielului, gatul (partea mai osoasa),
coada mielului, 3-4 morcovi, 2 radacini de patrunjel,
o radacina de telina, un pastarnac,
80 g de orez, leustean sau tarhon,
zeama de lamaie, ou pentru dres,
smantana, sare, patrunjel verde tocat.

Ciorba de miel ciorba de miel supa de miel ciorba de miel la ceaun ciorba de pasti retete de pasti cu miel reteta ciorba de miel Supa de vara cu smìntìna

Gulas cu bere

Pregatire : 15 min
Gatire : 4 h

Ingrediente (pentru 6 persoane) :

- 1,8 kg de carne de vita cal. III
- 500 g ceapa
- 2-3 linguri de untura sau unt
- 33o ml de bere
- 2-3 linguri de faina
- 5-6 linguri de boia dulce
- 2 lingurite de boia iute
- 1 lingura de maghiran
- 2 lingurite de chimen
- sare

bograci bere gulas cu bere reteta nemteasca Supa de vara cu smìntìna

Ardeleanul si ... termosul

banc ardeleni termos Supa de vara cu smìntìna

Ardeleanul si ... concediul

banc concediu Supa de vara cu smìntìna