Ingrediente:
• 1,5 kg ciuperci cu pãlãrie mare (mânãtãrci, albe de pajiste, pãstrãviori
de fag, bureti serpesti, crãite etc.)
• 150 g slãninã afumatã • 200 g brânzã de burduf
• 150 g urdã • piper (dacã este)
Ciuperci ciobanesti retata traditionala ciuperci la gratar ciuperci la gratar cu branza retate ciuperci la gratar mancare de ciuperci cum fac ciupercile la tava cum fac ciupercile ciobanesti cum fac mancare cu ciuperci clasificarea ciupercilor
Ingrediente:
• 1 kg ciuperci cu pãlãrie mare • 2 linguri fãinã
• 2 ouã • sare, piper, dupã gust
• untdelemn pentru prãjit • 1 legãturã mãrar
Snitel de ciuperci aperitiv snitel ciuperci snitel vienez de ciuperci snitel ardelean cu ciuperci retete cu ciuperci mancare de ciuperci clasificarea ciupercilor
Ingrediente:
• 1 kg pãlãrii ciuperci
• 100 g slãninã afumatã
• mãrar
Ciuperci la gratar din Ardeal retete la gratar cu ciuperci si carne barbeq cu ciuperci ciuperci ardelenesti la gratar cu slanina clisa clasificarea ciupercilor
Ingrediente:
12-15 ciuperci cu palaria mare
100 g faina, 200 ml lapte, un ou,
30 ml untdelemn, 15 ml rom
sare, piper, untdelemn pentru prajit.
Ciuperci pane reteta ciuperci pane ciuperci cu palaria mare pane de ciuperci bureti gatiti reteta traditionala cu ciuperci clasificarea ciupercilor
Ingrediente:
150 g unt, 50 g cascaval sau parmezan
250 g ciuperci, o ceapã de mãrime mijlocie
2 linguri untdelemn, o foaie dafin
2 linguri zeamã de lãmîie,
vin sau otet, un vîrf de cutit piper
mãrar, pãtrunjel, sare.
Tartine cu ciuperci reteta tartine cu ciuperci specialitate cu ciuperci carte de bucate ciuperci gatirea ciupercilor ciuperci cu cascaval si parmezan clasificarea ciupercilor
Burete de scorbura.
Volvariella bombycina. Fam Amanitaceae.
Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna in interiorul scorburilor arborilor batrani si pe trunchiurile putrezite de tei, castan, fag sau ulm. Palaria ovoida sau campanulata, cu diametrul de 8-20cm carnoasa. Fata superioara intens paroasa, galbuie, rar alba. Fata inferioara cu lamele libere, albe, apoi roz.
Piciorul plin, neted, lung de 6-15cm, diametrul 1-1,50cm, alb sau galbui, cu volva foarte mare la baza, lobata, albicioasa, ce acopere la inceput intreg corpul fructifer. Carnea moale, alba, cu miros placut.
Alimentatie. Valoare alimentara foarte mare, gustoasa in diferite preparate culinare.
Burete de scorbura bureti comestibili de scorbura ciuperci gustoase ciuperci valoare alimentara mare clasificarea ciupercilor clasificarea ciupercilor
Ciuperca asiatica Maitake- Grifolia frondosa.
Maitake este o ciuperca asiatica denumita si „regele ciupercilor”. Ea are o istorie lunga in fitoterapia chineza si japoneza traditionala, avand si utilizari culinare. Proprietatile ei terapeutice exceptionale au fost confirmate de studiile clinice din ultimele decenii. Ciuperca creste in stare salbateca in China, Japonia, precum si in cateva zone impadurite din estul Americii de Nord. Este greu de cultivat, dar in ultimul timp s-au obtinut cateva progrese notabile.
Proprietatile stimulatoare asupra sistemului imunitar uman si calitatile acestei ciuperci de a lupta contra cancerului sunt date de continutul ridicat de polizaharide 1-3 si 1-6 bete-glucani.
Ciuperca asiatica Maitake- Grifolia frondosa regele ciupercilor ciperci fitoterapie fitoterapie ciuperca sistem imunitar ciuperca contra cancer ciuperca cancer protecţia organismului contra cancerului clasificarea ciupercilor
Buza caprei.
Boletus subtomentosus. Fam. Boletaceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.
Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.
Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania clasificarea ciupercilor
Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.
dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare clasificarea ciupercilor
Ingrediente si cantitati:
1 kg ciuperci mari, 250 ml otet de 9 grade,
500 ml apa, 60 g sare, patrunjel si marar verde,
piper boabe, cateva felii de lamaie,
100 ml ulei, foi de dafin
conservarea ciupercilor in otet ciuperci coapte clasificarea ciupercilor