Ingrediente:
6 mere frumoase , boabe de struguri din compot, zahar
Mere la cuptor in sos caramel mere trase in caramel mere mari la cuptor mere cu struguri si frisca uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Ingrediente:
2 vinete groase, 1 kg rosii, 200g branza de oaie
1 capatana usturoi, 200g came tocata de vitel
patrunjel, ulei, sare, 1 ceapa, piper, 1 ardei gras
Vinete la cuptor preparate cu vinete vinete la gratar vinete de post cu ulei masline vinete cu maioneza vinete cu ceapa vinete cu mujdei mujdei de post mujdei calugaresc uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Ingrediente:
200g mazare congelata, 150g fasole verde congela
2 cartofi, 2 morcovi, 1 gu1ie mica
100g muraturi asortate (conopida, gogo sari, castraveciori)
100g ceapa murata, 2 linguri capere, 100g mas line verzi, 2 oua
2 cani maioneza, ulei de masline, sare
Salata ruseasca mancare mazare congelata retete rusesti salata a la russe salata la ruse la russe legume rusesti legume fierte salate cu legume salata a la ruse uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Ingrediente:
400 g paste, 3 ardei grasi galbeni
1 ardei gra rosu sau capia, fire de busuioc
1 ceapa, 1 catel de usturoi, 150 ml . smantina dulce
ulei de masline, cimbru uscat.
Paste cu ardei grasi retete romaneasca de paste ardei grasi caliti retete cu ardei gras ardei gras galben ardei rosu capia paste modern paste pe vatra paste cu parmezan paste cu smantana uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Ingredinete:
1.5 Kg carne de vita foarte slaba, fara nervuri (pulpa)
2 cani de pesmet
1 cana parmesan
1 lingurita sare grunjoasa
1 lingurita piper
2 catei de usturoi, taiati marunt
1/4 cana patrunjel, taiat marunt
1/2 cana ulei de masline
Click pentru modul de preparare
Braciolatini mancare cu pulpa de vita feli subtiri de carne vita braciolatini reteta traditionala reteta de braciolatini braciolatini cu parmezan pachete braciolatini uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Burete serpesc.
Macrolepiota procera. Fam. Agaricaceae.
Ciuperca comestibila.
Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.
Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.
Burete ÅŸerpesc parasol palaria ÅŸarpelui piciorul-caprei conserva in sare conserva de ciuperci in sare conserve pentru iarna uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.
Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Burete de soc.
Auricularia auricula-judae. Fam. Auriculariaceae.
Denumiri populare- urechea lui Iuda.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.
Burete de soc urechea lui Iuda bureti care se pot consuma cruzi retete bureti cruzi bureti de soc uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Burete tepos.
Hydnum repandus Fam. Hydnaceae.
Ciuperca comestibila. Se intalneste in lunile VII-X. prin padurile de foioase si rasinoase.
Denumiri populare: burete spinos, flocosel.
Descriere- palaria convexa, carnoasa, diametrul 6-12cm, cu marginea ondulata. Fata superioara fin catifelata, pruinoasa, galben albicioasa sau ocru-brunie. Fata inferioara sub forma de tepi inegali, fragili, apropiati ocru-galbui. Picior central sau excentric, lung de 3-8cm diametrul 0,5-3cm, cilindric, putin ingustat catre baza, carnos, plin in interior, neted, alb sau de aceiasi culoare cu palaria. Carnea groasa, sfaramicioasa, alba sau galbuie, gust putin amar, miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Utilizati in diferite retete culinare sau preparati ca muraturi iarna. Deoarece apa in care se fierb are gust amar, se arunca, se toarna peste ei alta apa clocotita si se fierb in continuare. Se conserva in otet.
Burete tepos burete spinos flocosel conserva in otet ciuperci bureti in otet ciuperci in otet bureti cu tepi uraturi cu ursu de la cap pinla picioare
Buza caprei.
Boletus subtomentosus. Fam. Boletaceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.
Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.
Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania uraturi cu ursu de la cap pinla picioare