e-transilvania

Denumiri populare: iasca.

Descriere- este vorba de fapt de doua tipuri de ciuperci: Fomes si Phellinus care se gasesc mai ales in taieturile de paduri de stejar. Sau chiar pe tulpinile copacilor batrani. Cresc in special pe stejar si fag. Arata de forma sferica sau mai exact ca o copita de cal. Sub acestea se gaseste putregai alb al lemnului. Se folosea mult inainte pentru aprinsul focului si pentru oprirea hemoragiilor.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: oprirea hemoragiilor.

Mod de preparare: se taie felii subtiri si se aplica pe rana pentru oprirea hemoragiilor. Este foarte eficienta si are si proprietati antimicrobiene ajutand chiar si la cicatrizarea rani.

Denumiri populare: ciuperca de gunoi.

Descriere- ciuperca saprofita comestibila, intalnita primavara V-X pe balegar si in locurile bine ingrasate cu gunoi, prin pajisti, gradini, mai ales acolo unde stationeaza oile.

Palaria globuloasa, apoi hemisferica, cu centrul perfect plat, diametrul 3-8cm. Fata superioara cu caticula groasa, neteda, matasoasa, uneori scuamoasa, alba, alb-galbuie sau alb murdar. Fata inferioara cu lamelele distantate, albe apoi roz, brun purpurii, in cele din urma maro inchis sau negre. Piciorul plin, tare, neted, alb, ingustat la baza, lung de 3-8cm, diametrul 1-1,5 cm cu inel ingust si caduc. Pe partea inferioara putin scamos, rasfrant in jos si situat in treimea superioara. Carnea groasa, alba, in sectiune se inroseste putin, miros si gust placut usor aromat.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Des folosita in preparate culinare. Foarte gustoasa fripta. Pentru iarna se usuca greu si isi pierde in mare parte calitatile (gust si miros).

Ciuperca foarte otravitoare.

Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Este cea mai faimoasa ciuperca medicinala din lume. Ea este denumita si „ciuperca nemuririi” datorita efectelor sale terapeutice uimitoare. in urma studiilor clinice, aceasta ciuperca este admisa oficial in tratamentul cancerului.

Ciuperca Reishi este mentionata pentru prima data in cea mai veche farmacopee chineza, cea a lui Seng Nong din anul 56 i.H.

Reishi este o ciuperca care se gaseste destul de rar, ceea ce justifica in buna parte costul destul de ridicat al specialitatilor care o contin.

Pentru cei care vor sa stie mai multe despre aceasta ciuperca trebuie sa remarcam cele peste 200 de substante active din compozitia sa. Dintre cele mai importante sunt polizaridele 1-3 beta-glucan si 1-6beta-glucan care au efecte terapeutice exceptionale, in special in profilaxia si tratarea cancerului.

Alaturi de aceste polizaharide mai sunt prezente triterpene (acid ganodermic), adenozida, germaniu argonic, acizi grasi ne saturati (acid oleic), ciclooctasulf, alcaloizi, acizi nucleici si vitamina A.

Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.

Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.

Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.

Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.

Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.

Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.

Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.

Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.

Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:

Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.

Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.

Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.

Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.

Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.

Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.

Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.

Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.

Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.

Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.

Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.

Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.