e-transilvania

Ciuperca comestibila intalnita in lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.

Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.

Descriere- palarie convexa la inceput apoi intinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, inalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.

Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.

Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.

in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.

Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.

in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.

Denumiri populare: burete laptos, burete rosu, laptuca dulce, pita vacii, painea padurii, rascov auriu, vinetica cu lapte.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita din iunie-noiembrie, prin paduri in special sub mesteceni. Palarie convexa, apoi intinsa, putin deprimata la centru, cu aspect de palnie larg deschisa, diametrul 6-15cm, marginea usor rasucita spre fata inferioara, carnoasa. Fata superioara pruinos catifelata, portocalie, de un rosu brun sau galbuie. Fata inferioara cu lamele albe-galbui, stranse, subtiri, putin decurente, la atingere se pateaza in rosu.

Piciorul cilindric, tare, plin, lung de 10-12cm diametrul 2-3cm, neted sau usor pruios. Carnea alba sau usor galbuie, cu latex alb, vascos, miros placut, gust dulce de nuci proaspete.

Alimentatie. Valoare alimentara mica. Foarte gustoasa. Se consuma cruda ca salata, sau alte tipuri de preparate culinare. Se conserva pentru iarna prin uscare, in otet sau se mureaza. Salata preparata din ciuperci uscate este foarte gustoasa. 2-3 felii de ciuperca uscata adaugate la supa de carne, gulas, legume, tocanita de vita le confera gust si miros placute.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile Iulie-noiembrie prin padurile de foioase pe solurile argiloase.

Descriere- Palaria putin carnoasa, mamelonata, diametrul 3-7cm. Fata superioara fara zonatii concentrice, la inceput rosie-bruna, apoi brun-rosiatica. Fata inferioara cu lamele mai deschise la culoare. Picior plin spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5cm, diametrul 0,4-1cm, de culoarea palariei. Carnea compacta, sfaramicioasa palid rosiatica la inceput dulce, apoi amaruie, latex alb, miros neplacut.

Alimentatie- Valoare alimentara mica. Utilizata in unele zone pentru diferite preparate culinare.

Ciuperca foarte otravitoare.

Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Maitake este o ciuperca asiatica denumita si „regele ciupercilor”. Ea are o istorie lunga in fitoterapia chineza si japoneza traditionala, avand si utilizari culinare. Proprietatile ei terapeutice exceptionale au fost confirmate de studiile clinice din ultimele decenii. Ciuperca creste in stare salbateca in China, Japonia, precum si in cateva zone impadurite din estul Americii de Nord. Este greu de cultivat, dar in ultimul timp s-au obtinut cateva progrese notabile.

Proprietatile stimulatoare asupra sistemului imunitar uman si calitatile acestei ciuperci de a lupta contra cancerului sunt date de continutul ridicat de polizaharide 1-3 si 1-6 bete-glucani.

Este cea mai faimoasa ciuperca medicinala din lume. Ea este denumita si „ciuperca nemuririi” datorita efectelor sale terapeutice uimitoare. in urma studiilor clinice, aceasta ciuperca este admisa oficial in tratamentul cancerului.

Ciuperca Reishi este mentionata pentru prima data in cea mai veche farmacopee chineza, cea a lui Seng Nong din anul 56 i.H.

Reishi este o ciuperca care se gaseste destul de rar, ceea ce justifica in buna parte costul destul de ridicat al specialitatilor care o contin.

Pentru cei care vor sa stie mai multe despre aceasta ciuperca trebuie sa remarcam cele peste 200 de substante active din compozitia sa. Dintre cele mai importante sunt polizaridele 1-3 beta-glucan si 1-6beta-glucan care au efecte terapeutice exceptionale, in special in profilaxia si tratarea cancerului.

Alaturi de aceste polizaharide mai sunt prezente triterpene (acid ganodermic), adenozida, germaniu argonic, acizi grasi ne saturati (acid oleic), ciclooctasulf, alcaloizi, acizi nucleici si vitamina A.

Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.

Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.

Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.

Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.

Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.