Ingrediente:
cartofi, oua, sare
faina, piper, ulei
Click pentru modul de preparare
Placinta cu cartofi cum fac placinta cu cartofi retata placinta ca in ardeal cum prepar placinta cu cartofi placinta ardeleneasca cu cartofi cum fac placinta cum fac placinta reteta usoara retete placinta zalau reteta placinta salajeana si somesana ROMA SILVIU-PETRU
Ingrediente:
1 crap de 1,5 kg -2 kg (eu de obicei cumpar gata curatat si taiat felii)
Peste marunt , sau bucátzi de peste diferit (somn, pastrav etc).
1 ceapa mare , boia
putin ardei iute, sare
Click pentru modul de preparare
Ciorba de peste ciorba de crap crap la saramura crap romanesc la saramura crap afumat cum prepar crapul cum fac ciorba de peste cum prepar pestele crap romanesc in ciorba ROMA SILVIU-PETRU
Ciuperca de balegar.
Agaricus campestre. Fam. Agaricaceae.
Denumiri populare: ciuperca de gunoi.
Descriere- ciuperca saprofita comestibila, intalnita primavara V-X pe balegar si in locurile bine ingrasate cu gunoi, prin pajisti, gradini, mai ales acolo unde stationeaza oile.
Palaria globuloasa, apoi hemisferica, cu centrul perfect plat, diametrul 3-8cm. Fata superioara cu caticula groasa, neteda, matasoasa, uneori scuamoasa, alba, alb-galbuie sau alb murdar. Fata inferioara cu lamelele distantate, albe apoi roz, brun purpurii, in cele din urma maro inchis sau negre. Piciorul plin, tare, neted, alb, ingustat la baza, lung de 3-8cm, diametrul 1-1,5 cm cu inel ingust si caduc. Pe partea inferioara putin scamos, rasfrant in jos si situat in treimea superioara. Carnea groasa, alba, in sectiune se inroseste putin, miros si gust placut usor aromat.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Des folosita in preparate culinare. Foarte gustoasa fripta. Pentru iarna se usuca greu si isi pierde in mare parte calitatile (gust si miros).
Ciuperca de balegar ciuperca de gunoi ciuperca agaricus ciuperci fripte bureti fripti ciuperci uscate bureti uscati bureti pe ata ROMA SILVIU-PETRU
Buza caprei.
Boletus subtomentosus. Fam. Boletaceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.
Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.
Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania ROMA SILVIU-PETRU
Chitarca.
Boletus duriusculua Fam. Boletaceae.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.
Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.
Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.
Chitarca ciuperca vascoasa ciuperca vara si toamna ciuperci in muntii romaniei bureti in transilvania ciuperca catifelata toate ciuepercile bureti bunici ROMA SILVIU-PETRU
Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.
Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase
Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze ROMA SILVIU-PETRU
Creasta cocosului
Sparassis crispa. Fam. Claviriaceae.
Denumiri populare: cretusca, cretisoara, cretisoare.
Descriere- Ciuperca parazita comestibila, intalnita sporadic catre sfarsitul verii si toamna VIII-XI in padurile de pin, brad, rar in padurile de foioase, in jurul arborilor batrani. Seamana cu conopida. Corpurile fructifere au trunchi comun cu numeroase ramuri turtite, foliacee, dese, ondulate, albe-crem, acoperite cu strat himenial, diametrul 10-35cm. Trunchi gros, scurt cilindric, carnos, pruinos. Carnea fragila, alba, gust placut (asemanator celui de aluna), miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Foarte buna in preparate culinare. Se folosesc numai exemplarele tinere.
Creasta cocoÅŸului cretusca cretisoara cretisoar ciuperca italnita vara si toamna ciuperci arbori batrani ciuperca ca si conopida ciuperci miros placut ciuperci gust de alune ciuperci romanesti de padure ROMA SILVIU-PETRU
Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris ROMA SILVIU-PETRU
Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.
Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.
La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.
castelul bran bran transilvania bran brasov bran romania castele transilvania castele ardeal castele romania cel mai frumos castel castel regesc castel regina maria bran regina maria ROMA SILVIU-PETRU
Ingrediente:
2 pulpe de miel (de 1 kg fiecare),
1,2 kg cartofi (nesfaramiciosi),
100 g unt, 150 ml smantana subtire,
o lingura mustar, o legatura de busuioc,
o legatura de patrunjel,
10 frunze de salvie,
1/2 legatura de marar,
ulei de masline, sare si piper.
Pulpa de miel cu ierburi aromate pulpa de miel la cuptor pulpa de miel reteta reteta pulpa de miel reteta miel romanesc ROMA SILVIU-PETRU