Este manastire de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfantul Antonie cel Mare" (17 ianuarie). Se afla in satul Varciorova, in apropierea municipiului Drobeta Tr. Severin, jud. Mehedinti, la 20 km NV de acest oras, pe drumul modernizat Drobeta Tr. Severin - Orsova (25 km), la 4 km N de apele Dunarii.
Manastirea Vodita Sfantul Antonie cel Mare satul Varciorova Drobeta Tr. Severin jud. Mehedinti Sfantul Cuvios Nicodim ctitor Marul Lupului III
Este manastire de calugarite, 6 vietuitoare, cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie). Se afla in localitatea Voronet, in apropierea orasului Gura Humorului, jud.Suceava, la 5 km SV de Gura Humorului, 36 km E de Campulung Moldovenesc si 41 km SV de Suceava.
Manastirea Voronet Stefan cel Mare si Sfant albastru Mitropolitul Grigorie Roasca Daniil Sihastru munoment UNESCO atelier pentru icoane Marul Lupului III
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscând ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
solinde colinde de Mihai Eminescu colind poezie de mihai eminescu colinde poezii Marul Lupului III
Ingrediente:
3 cesti cu faina, 1lingurita drojdie, 1 ceasca margarina cu aroma de vaniIie, 1 ceasca zahar, 4 oua, 1 ceasca iaurt, ceasca migdale zdrobite. Pentru sirop: 2 cesti zahar, 1 ceasca apa.
Prajitura cu iaurt desert usor desert cu iaurt iaurt in prajitura reteta prajitura cu iaurt prepararea prajiturii cu iaurt prajituri cu jogurt Marul Lupului III
Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.
Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania Marul Lupului III
Bureti iepuresti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.
Bureti iepuresti bureti iulie bureti septembrie bureti trunchi de stejar burete iepure ciuperca iepure tipuri de ciuperci clasificare ciuperci Marul Lupului III
Buretele oilor.
Scutiger ovinis Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.
Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.
Buretele oilor ciuperci palaria sferica ciuperci oi ciuperci pasune ciuperci comestibile oi retete ou cu ciuperci ciuperci galbui bureti la borcan cu otet Marul Lupului III
Ghebe
Armillariella tabescentes. Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila intalnita toamna VIII-X in grupuri reunite mai multe in manunchi, pe radacini si trunchiuri de copac putrede, in padurile de foioase, mai ales de stejar. Palaria convexa apoi intinsa, 5-6cm diametru cu marginea rasucita in jos, subtire, striata. Fata superioara bruna-galbuie, cu scvame cafenii. Fata inferioara cu lamele putin decurente, alb-galbuie. Picior fara inel. Carnea subtire alb-galbuie, gust amar-astringent, miros de lemn umed.
Alimentatie- foarte apreciata, gustoasa cu mare valoare alimentara.
ghebe ghebe cresc in manunchi ciuperci in manunchi ciuperci pe radacini si trunchiuri de copac ciuperci in paduri de stejar ciuperca miros lemn ciuperci gustoase Marul Lupului III
Creasta cocosului
Sparassis crispa. Fam. Claviriaceae.
Denumiri populare: cretusca, cretisoara, cretisoare.
Descriere- Ciuperca parazita comestibila, intalnita sporadic catre sfarsitul verii si toamna VIII-XI in padurile de pin, brad, rar in padurile de foioase, in jurul arborilor batrani. Seamana cu conopida. Corpurile fructifere au trunchi comun cu numeroase ramuri turtite, foliacee, dese, ondulate, albe-crem, acoperite cu strat himenial, diametrul 10-35cm. Trunchi gros, scurt cilindric, carnos, pruinos. Carnea fragila, alba, gust placut (asemanator celui de aluna), miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Foarte buna in preparate culinare. Se folosesc numai exemplarele tinere.
Creasta cocoÅŸului cretusca cretisoara cretisoar ciuperca italnita vara si toamna ciuperci arbori batrani ciuperca ca si conopida ciuperci miros placut ciuperci gust de alune ciuperci romanesti de padure Marul Lupului III
Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.
dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare Marul Lupului III