DINA VASILE



Manastirea Savu

Este manastire de calugari, 19 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august). Se afla in com. Poduri, jud. Bacau, la 47 km V de Bacau (cu ramificatia din DN Bacau - Comanesti).

Manastirea Savu manastire de calugari hramul Schimbarea la Fata com. Poduri jud. Bacau Detine arhondaric DINA VASILE

Manastirea Stelea

Este manastire de calugari, 4 vietuitori, cu hramul "Invierea Domnului". Se afla in municipiul Targoviste, la 84 km NV de Bucuresti si 109 km SV de Brasov, pe drumul modernizat Sinaia - Brasov (48 km) si drum modernizat Sinaia - Targoviste (61 km).

Manastirea Stelea manastire de calugari hramul Invierea Domnului Vasile Lupu picturi partial conservate epoca brancoveneasca gotic stema Modovei Ion Heliade Radulescu DINA VASILE

Manastirea Timiseni

Este manastire de calugarite, 60 vietuitoare, cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" (29 august). Se afla in comuna Sag, judetul Timis, la 14 km S de Timisoara.

Manastirea Timiseni manastire de calugarite hramul Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul comuna Sag judetul Timis ateliere de icoane covoare si tricotaje. DINA VASILE

Manastirea Trei Ierarhi

Este manastire de calugari, 6 vietuitori, cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi" (30 ianuarie). Se afla in municipiul Iasi.

Manastirea Trei Ierarhi manastire de calugari hramul Sfintii Trei Ierarhi Vasile Lupu municipiul Iasi piatra cioplita arhitectura moldoveneasca si munteneasca Dimitrie Cantemir Alexandru I. Cuza Lecomte de Nouy DINA VASILE

Telina cu masline

Ingrediente:

• 6 teline mici (1,5 kg) • 6 rosii • 4 cepe
• 1 ceascã untdelemn • 1 legãturã mãrar • 1 legãturã pãtrunjel
• sare, piper, dupã gust
• 100 g mãslin


 

 

Telina cu masline preparat de post cu telina telina de post telina cu marar de post retete de post telina in reteta de post telina naturala telina de gradina telina gatita bine telina scazuta suc de telina telina aliment DINA VASILE

Iahnie de fasole cu ciolan afumat

Ingrediente:

• 300 g pastramã afumatã gâscã • 200 g costitã afumatã
• 300 g cârnãciori de porc afumati • 1 lingurã unturã gâscã
• 1 ciolan afumat de porc 500 g • 2 linguri mãduvã
• 1 ardei gras • 2 cepe
• 2 morcovi • 2 foi dafin
• 3 legãturi mãrar • 1 legãturã tarhon
• 1 pahar vin alb dulce • 200 ml bulion gros de rosii
• 5 cãtei usturoi • 1 linguritã papricã
• 1 lingurã pastã ardei • piper boabe
• 1 kg fasole albã cu bob mare

Iahnie de fasole cu ciolan afumat reteta cu fasole reteta de iahnie cu fasole si ciolan afumat retete cu ciolan afumat de porc ciolan afumat cu fasole reteta ardeleneasca DINA VASILE

Sa nu uitam eroii!

ION GAVRILA OGORANU

Ion Gavrila Ogoranu (n. 1 ianuarie 1923, Gura Vaii, comuna Recea, judetul Fagaras; d. 1 mai 2006, comuna Sântimbru, sat Galtiu, judetul Alba) a fost un celebru luptator în munti, împotriva comunismului. În memoriile sale, marturiseste ca aflat în anul 1976, pe când era anchetat la Securitate, la Rahova, ca în acte, localitatea sa de nastere era Iasi, judetul Fagaras. A actionat pe versantul nordic al Muntilor Fagaras.

           

rezistenta comunista din munti ion gavrila ogoranu rezistenta muntii fagaras portretul luptatorului la tinerete undeva in est securitatea sibiu gura vaii DINA VASILE

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi DINA VASILE

Ciuperca de campie

Ciuperca de camp.
Agaricus arvensis. Fam. Agaricaeae.
Denumiri populare: ciuperca de braniste.
Descriere- ciuperca intalnita de primavara pana toamna in lunile V-X- pe sol, in pajisti, tufarisuri, poieni, fanete, marginea padurilor, gradini. Palaria ovoida, globuloasa, semisferica, apoi intinsa, diametrul 8-15 cm. Fata superioara neteda, catifelata, alba, cu varsta galbena, uneori cu rest de val pe margine sub forma de scvame. Fata inferioara cu lamele stranse, albe, apoi roz, iar in cele din urma brun-negricioase.
Piciorul cilindric, matasos, atos-fibros, lung de 8-12 cm, diametrul 1-2 cm, la baza mai ingrosat, prevazut in treimea superioara cu un inel membranos dublu, rasfrant in jos, alb, apoi galbui. Carnea moale in palarie, fibros-atoasa in picior, alba, gust dulce, de nuca, miros de migdale amare sau ananas.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare.

Ciuperca de campie ciuperca de braniste ciuperci pajisti bureti tufisuri ciperci de gradina bureti marginea padurilor ciuperci comestibile padure ciuperci poieni DINA VASILE

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului DINA VASILE



 
213.136.76.7