colinde ursul o trimis tata



Gogosele cu crema de vanilie

Ingrediente:

Ingrediente pentru gogosele: 200 gr. faina, 160 ml.
untdelemn, 4 oua, un praf de sare, 200 ml apa.

Ingrediente pentru crema de vanilie: 1 cana zahar,
5 linguri de faina, 1litru lapte dulce,
1 pachet margarina, 1 baton vanilie sau esenta de vanilie.

Gogosele cu crema de vanilie retete gogosi reteta gogosi cu crema creme de vanilla creme de vanilie gogosi cu ciocolata gogosi cu frisca si ciocolata frisca si ciocolata preparare gogosi cu crema colinde ursul o trimis tata

Placinta cu cartofi

Ingrediente:

cartofi, oua, sare
faina, piper, ulei

Click pentru modul de preparare

Placinta cu cartofi cum fac placinta cu cartofi retata placinta ca in ardeal cum prepar placinta cu cartofi placinta ardeleneasca cu cartofi cum fac placinta cum fac placinta reteta usoara retete placinta zalau reteta placinta salajeana si somesana colinde ursul o trimis tata

Burete de soc

Burete de soc.
Auricularia auricula-judae. Fam. Auriculariaceae.
Denumiri populare- urechea lui Iuda.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.

 

Burete de soc urechea lui Iuda bureti care se pot consuma cruzi retete bureti cruzi bureti de soc colinde ursul o trimis tata

Buretele viperei

 

Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase colinde ursul o trimis tata

Ciuperci otravitoare si ciuperci comestibile

 

Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.

Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase

Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze colinde ursul o trimis tata

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului colinde ursul o trimis tata

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare colinde ursul o trimis tata

Hrib

Hrib.


Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

 

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.


Descriere- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.


Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

 

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba colinde ursul o trimis tata

Hulubita

Hulubita.

Russuka aurata. Fam Russulaceae.

Descriere- Ciuperca comestibila întalnita în lunile VII-IX pe sol, prin paduri de foioase si rasinoase. Palaria convexa, cu pielita ne separabila de carne, diametrul 6-9cm. Fata superioara galbena-aurie sau portocalie. Fata inferioara cu lamele albe-crem, iar muchia lor galben-pal. Piciorul spongios lung de 3-8 cm diametrul 1-2cm. Galben-pal. Carnea alba, sub pielita galbena, dulce.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Întrebuintata la diferite preparate culinare.

Russuka aurata Fam Russulaceae Carnea alba sub pieliţa galbena dulce ciuperca colinde ursul o trimis tata

Castelul Bran

Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.

castelul bran bran transilvania bran brasov bran romania castele transilvania castele ardeal castele romania cel mai frumos castel castel regesc castel regina maria bran regina maria colinde ursul o trimis tata



Cuvinte cautate

panaite vasile mitrofan droseta supa de praz prepelita hutuleac maricel salam de biscuiti cu lapte praf paranoia cum se face sunca afumata silica marius ionel plugusorul pentru sefii branzeturi arddelenesti badau danut nastase emil albine de vanzare suceava ciev avram pavaleanu marcel
 
213.136.76.7