Ingrediente:
1/2 kg. ciuperei, 1 kg urzici, 1 ceasca orez,
2 cepe mari, ulei, 5-6 catei de usturoi,
10 oua, sare si piper.
Urzici cu ciuperci la cuptor retete de post cu urzici mancare din transilvania cu urzici urzici si ciuperci pentru post mancare taraneasca traditionala mancare traditionala cu urzaci apa plata izvorul muntelui
Ingredinete:
1.5 Kg carne de vita foarte slaba, fara nervuri (pulpa)
2 cani de pesmet
1 cana parmesan
1 lingurita sare grunjoasa
1 lingurita piper
2 catei de usturoi, taiati marunt
1/4 cana patrunjel, taiat marunt
1/2 cana ulei de masline
Click pentru modul de preparare
Braciolatini mancare cu pulpa de vita feli subtiri de carne vita braciolatini reteta traditionala reteta de braciolatini braciolatini cu parmezan pachete braciolatini apa plata izvorul muntelui
Ingrediente:
cartofi, oua, sare
faina, piper, ulei
Click pentru modul de preparare
Placinta cu cartofi cum fac placinta cu cartofi retata placinta ca in ardeal cum prepar placinta cu cartofi placinta ardeleneasca cu cartofi cum fac placinta cum fac placinta reteta usoara retete placinta zalau reteta placinta salajeana si somesana apa plata izvorul muntelui
Ingrediente:
1 crap de 1,5 kg -2 kg (eu de obicei cumpar gata curatat si taiat felii)
Peste marunt , sau bucátzi de peste diferit (somn, pastrav etc).
1 ceapa mare , boia
putin ardei iute, sare
Click pentru modul de preparare
Ciorba de peste ciorba de crap crap la saramura crap romanesc la saramura crap afumat cum prepar crapul cum fac ciorba de peste cum prepar pestele crap romanesc in ciorba apa plata izvorul muntelui
Ingrediente:
100 g brinza de vaci, 100 g cascaval ras,
100 g telemea rasa, 2 oua mari, 50 g,faina, marar
Gogosi gogosi ardelenesti cum fac gogosi vreau reteta de gogosi cum prepar gogosii gogosi cu branza cum fac langosi cu branza gogosi cu branzade vaci si telemea apa plata izvorul muntelui
Burete de casa.
Serpula lacrymans. Fam. Meruliaceae.
Denumiri populare: ciuperca de pivnita.
Descriere: ciuperca intalnita tot timpul anului, pe lemnul de constructie, grosime 1-2cm, diametrul pana la 50cm, la inceput galben, apoi brun ruginiu cu marginea alba, pufoasa. Himenoforul se afla in partea centrala, mamelonat, reticulat alveolar, ocru, apoi brun ruginiu sau brun cu alveolele din retea de 2-3cm. Daunatoare. Produce putrezirea rosie a lemnului care se crapa paralel si perpendicular cu fibrele, desfacandu-se in cuburi sau prisme. Provoaca prabusirea caselor din lemn.
burete de casa despre bureti bureti si ciuperci retete bureti descriere burete de casa ciuperca de pivnita apa plata izvorul muntelui
Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.
Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi apa plata izvorul muntelui
Burete de roua.
Coprinus micaceus. Fam. Coprinaceae.
Ciuperca intalnita in foarte multe locuri in special unde exista lemn in putrefactie, sau la baza copacilor. Se gaseste din luna Mai pana in noiembrie.
Palaria aproape sferica, apoi conica, campanulata de 2-5cm, la inceput acoperita cu un val fainos. Fata superioara striata galbena-ruginie sau roscata, la maturitate glabra si crapata. Fata inferioara cu lamele scurte, inegale aproape libere, albe apoi negricioase.
Piciorul alb fara inel inalt de 5-10 cm diametrul 0,3-0,6cm. Carnea alba, fara miros caracteristic.
Alimentatie- consumata in unele zone din tara sub forma de supa, papricas sau pregatita cu oua. Se evita consumarea bauturilor alcoolice inainte de masa cel putin 24 ore, pentru ca substantele active ce le contine ciuperca, in combinatie cu alcoolul provoaca intoxicatii. De la culegere nu rezista decat cateva ore.
Burete de roua bureti de roua ciuperci de roua ciuperci pe trunchi ciuperci in mai apa plata izvorul muntelui
Burete puturos.
Phallus impudicus. Fam Phalaceae.
Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.
Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.
in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.
Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.
in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.
Burete puturos bozus burete de buba burete de inimioara besina calului ciuperci comestibile si otravitoare apa plata izvorul muntelui
Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.
Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase apa plata izvorul muntelui