e-transilvania

Denumiri populare: ciuperca de pivnita.

Descriere: ciuperca intalnita tot timpul anului, pe lemnul de constructie, grosime 1-2cm, diametrul pana la 50cm, la inceput galben, apoi brun ruginiu cu marginea alba, pufoasa. Himenoforul se afla in partea centrala, mamelonat, reticulat alveolar, ocru, apoi brun ruginiu sau brun cu alveolele din retea de 2-3cm. Daunatoare. Produce putrezirea rosie a lemnului care se crapa paralel si perpendicular cu fibrele, desfacandu-se in cuburi sau prisme. Provoaca prabusirea caselor din lemn.

Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.

Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.

Denumiri populare- urechea lui Iuda.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.

Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.

Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.

Descriere- palarie convexa la inceput apoi intinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, inalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.

Denumiri populare: burete laptos, burete rosu, laptuca dulce, pita vacii, painea padurii, rascov auriu, vinetica cu lapte.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita din iunie-noiembrie, prin paduri in special sub mesteceni. Palarie convexa, apoi intinsa, putin deprimata la centru, cu aspect de palnie larg deschisa, diametrul 6-15cm, marginea usor rasucita spre fata inferioara, carnoasa. Fata superioara pruinos catifelata, portocalie, de un rosu brun sau galbuie. Fata inferioara cu lamele albe-galbui, stranse, subtiri, putin decurente, la atingere se pateaza in rosu.

Piciorul cilindric, tare, plin, lung de 10-12cm diametrul 2-3cm, neted sau usor pruios. Carnea alba sau usor galbuie, cu latex alb, vascos, miros placut, gust dulce de nuci proaspete.

Alimentatie. Valoare alimentara mica. Foarte gustoasa. Se consuma cruda ca salata, sau alte tipuri de preparate culinare. Se conserva pentru iarna prin uscare, in otet sau se mureaza. Salata preparata din ciuperci uscate este foarte gustoasa. 2-3 felii de ciuperca uscata adaugate la supa de carne, gulas, legume, tocanita de vita le confera gust si miros placute.

Ciuperca foarte otravitoare.

Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.

Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.

Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.

Ciuperca comestibila. Se intalneste in lunile VII-X. prin padurile de foioase si rasinoase.

Denumiri populare: burete spinos, flocosel.

Descriere- palaria convexa, carnoasa, diametrul 6-12cm, cu marginea ondulata. Fata superioara fin catifelata, pruinoasa, galben albicioasa sau ocru-brunie. Fata inferioara sub forma de tepi inegali, fragili, apropiati ocru-galbui. Picior central sau excentric, lung de 3-8cm diametrul 0,5-3cm, cilindric, putin ingustat catre baza, carnos, plin in interior, neted, alb sau de aceiasi culoare cu palaria. Carnea groasa, sfaramicioasa, alba sau galbuie, gust putin amar, miros placut.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Utilizati in diferite retete culinare sau preparati ca muraturi iarna. Deoarece apa in care se fierb are gust amar, se arunca, se toarna peste ei alta apa clocotita si se fierb in continuare. Se conserva in otet.

Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.

Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.

Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.

Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.

Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.

Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:

Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.

Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.

Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.

Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.

Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.

Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.

Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.