Este manastire de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie). Se afla in com. Dolhasca, jud. Suceava, la 20 km N de Pascani si 28 km NV de Falticeni. Este citata ca biserica (manastirea) "Sfantul Nicoale din Poiana", la 1391
Manastirea Probota manastire de calugari com. Dolhasca jud. Suceava necropola domneasca ateliere de broderie covoare. obiceiuri de boboteaza in moldova
Este manastire de calugari, cu 50 vietuitori. Se afla in com.Putna, jud.Suceava, la 62 km NV de Suceava si 28 km V de Radauti. Biserica de lemn de stejar, “cea mai veche biserica de lemn din Moldova
Manastirea Putna manastire de calugari com.Putna jud.Suceava Dragos Voda biserica de lemn din Moldova Vasile Lupu Gheorghe Stefan Eustratie Dabija Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant Mariea de Mangop Mariei Voichita obiceiuri de boboteaza in moldova
Este manastire de calugari, 10 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie), zi de mare pelerinaj. Se afla in orasul Toplita, la 37 km N de Gheorghieni, 71 km E de Reghin si 103 km E de Tg. Mures.
Manastirea Toplita manastire de calugari hramul Sfantul Ilie zi de mare pelerinaj Ardeal Moldova muzeu cu vechi icoane imparatesti carte veche si obiecte de cult obiceiuri de boboteaza in moldova
Alexandru al II-lea Firaris Mavrocordat, a fost domnitor în Moldova: 12 ianuarie 1785 - 14 decembrie 1786.
Era fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a fi domnitor a fost dragoman al PorÅ£ii. Ca domnitor a fost în relaÅ£ii bune atât cu Rusia cât ÅŸi cu Austria, care se pregateau pentru razboi împotriva Turciei.
Alexandru al II-lea Mavrocordat domnitori moldoveni domni in moldova alexandru alexandru mavrocordat domnitori romani obiceiuri de boboteaza in moldova
Alexandru Callimachi, a fost domnitor în Moldova: 6 mai 1795 - martie 1799.
Era fiul lui Ioan Teodor Callimachi ÅŸi era un om blând ÅŸi înÅ£elept. A marit "vadraritul" pentru a putea satisface lacomia turcilor. Fiind satul de domnie, a cerut de trei ori sa fie mazilit pâna ce a reuÅŸit sa i se aprobe solicitarea. Dupa domnie, s-a retras la Constantinopol unde a ÅŸi murit.
Alexandru Callimachi domnitor in moldova mazilit de trei ori politica in moldova medievala romania medievala obiceiuri de boboteaza in moldova
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I MuÅŸat, a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432 ÅŸi i-a succedat la tron lui Iuga, îndepartat de Mircea cel Batrân. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importanta opera de organizare politica, administrativa ÅŸi ecleziastica a Moldovei.
Alexandru cel Bun mitropolia Moldovei tronul moldovei tron medieval grigore ureche organizare politica organizare administrativa chilia cetatea alba obiceiuri de boboteaza in moldova
Domnitor al Å¢arii RomâneÅŸti (aug. 1592 — sep. 1593). Fiul lui Bogdan LapuÅŸneanu, domnitorul Moldovei.
Începuturile domniei. Este învestit iniÅ£ial ca domnitor al Moldovei, în iunie 1592, dar este transferat pe scaunul Å¢arii RomâneÅŸti în locul lui Åžtefan Surdul, domn ÅŸters.
Alexandru cel Rau domn in tara romaneasca si moldova istoria medievala a romanilor cronica a sasilor stocker averi si venituri bani visterie obiceiuri de boboteaza in moldova
Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in “Constitutiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.
Boboteaza Botezul Domnului iordan obiceiuri de boboteaza in moldova
Unirea, Natiunea a facut-o! - Mihail Kogalniceanu ( februarie 1863)
mica unire obiceiuri de boboteaza in moldova
Rusaliile - Obiceiuri de Rusalii
Duminica Rusaliilor sau Duminica Pogorarii Duhului Sfant, mai este numita si Duminica Cincizecimii, pentru ca acest eveniment a avut loc la cincizeci de zile de la Invierea lui Hristos. In aceasta zi, dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa folosita la stropitul semanaturilor, iar oamenii impodobesc mormintele cu flori si frunze verzi.
