fructe de padure


Compot de mere ( pere, gutui)

Ingrediente:

• 1 kg mere tari, de toamnã • 250 g zahãr
• 2 cesti cu apã (ori mai putinã) • scortisoarã, vanilie

Compot de mere pere si gutui retetea traditionale compot de fructe compot de mere si pere ardelenesc reteta romaneasca de compot in engleza

Fructe la cuptor

Ingrediente:

2-3 mere, 2-3 pere, 2 gutui, 2 banane, 3 smochine
200mI coniac, 300g frisca, margarina cu aroma de vanilie.

 

Fructe la cuptor dulce cu fructe la cuptor mere pere si gutui la cuptor desert cu mere si pere smochine cu banane desert cu fructe desert usor desert foarte usor reteta de desert cu fructe si frisca

Omleta dulce

Ingrediente:

3 albusuri, 3 galbenusuri, 100 g zahar, 70 g faina
1 praf de copt, 3 linguri migdale sau nuci macinate
250 g branza de vaci, 1 plie zahar vanilat
200 g frisca, piersiei din compot, zahar pudra pentru pudrat.
 

Omleta dulce reteta omleta dulce omleta cu zahar si migdale sau nuci omleta dulce cu frisca omleta dulce cu fructe

Burete galben

Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania

Bureti flocosi

Bureti flocosi.
Lactarius torminosus Fam Russulaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X pe sol izolata sau in grupuri mai ales sub mesteceni dezvoltare mare in sept-oct.
Denumiri populare- burete de mesteacan, flocosel, parusei, rascov de mesteacan.
Descriere- palaria sferica, apoi intinsa, deprimata in zona centrala, carnoasa, cu marginea rasucita in jos, diametrul 5-11cm. Fata superioara putin lipicioasa cu zone concentrice, lanoasa, mai ales marginea tomentos-lanata, roz-caramizie sau brun-rosiatic. Fata inferioara cu lamele subtiri, stranse putin decurente, crem. Picior cilindric, mai gros la baza, plin, apoi gaunos, lung de 4-6cm diametrul 1-2cm, asemanator la culoare cu palaria. Carnea alb-roz, fragila, latex alb, gust acru-piperat, miros vag de fructe.
Alimentatie- regional se folosesc in consum. Se tin 6-8 ore in apa, se scurg, se oparesc apoi se gatesc. Pentru iarna se conserva in otet. Consumati cruzi sunt puternic laxativi, pricinuind tulburari gastro-intestinale.

Bureti flocosi burete de mesteacan flocoael parusei rascov de mesteacan ciuper ci laxative bureti laxativi laxative conserva buteti in otet ciuperci padure mesteacan

Ciuperca de campie

Ciuperca de camp.
Agaricus arvensis. Fam. Agaricaeae.
Denumiri populare: ciuperca de braniste.
Descriere- ciuperca intalnita de primavara pana toamna in lunile V-X- pe sol, in pajisti, tufarisuri, poieni, fanete, marginea padurilor, gradini. Palaria ovoida, globuloasa, semisferica, apoi intinsa, diametrul 8-15 cm. Fata superioara neteda, catifelata, alba, cu varsta galbena, uneori cu rest de val pe margine sub forma de scvame. Fata inferioara cu lamele stranse, albe, apoi roz, iar in cele din urma brun-negricioase.
Piciorul cilindric, matasos, atos-fibros, lung de 8-12 cm, diametrul 1-2 cm, la baza mai ingrosat, prevazut in treimea superioara cu un inel membranos dublu, rasfrant in jos, alb, apoi galbui. Carnea moale in palarie, fibros-atoasa in picior, alba, gust dulce, de nuca, miros de migdale amare sau ananas.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare.

Ciuperca de campie ciuperca de braniste ciuperci pajisti bureti tufisuri ciperci de gradina bureti marginea padurilor ciuperci comestibile padure ciuperci poieni

Creasta cocosului

 
Creasta cocosului
Sparassis crispa. Fam. Claviriaceae.
Denumiri populare: cretusca, cretisoara, cretisoare.
Descriere- Ciuperca parazita comestibila, intalnita sporadic catre sfarsitul verii si toamna VIII-XI in padurile de pin, brad, rar in padurile de foioase, in jurul arborilor batrani. Seamana cu conopida. Corpurile fructifere au trunchi comun cu numeroase ramuri turtite, foliacee, dese, ondulate, albe-crem, acoperite cu strat himenial, diametrul 10-35cm. Trunchi gros, scurt cilindric, carnos, pruinos. Carnea fragila, alba, gust placut (asemanator celui de aluna), miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Foarte buna in preparate culinare. Se folosesc numai exemplarele tinere.

Creasta cocoÅŸului cretusca cretisoara cretisoar ciuperca italnita vara si toamna ciuperci arbori batrani ciuperca ca si conopida ciuperci miros placut ciuperci gust de alune ciuperci romanesti de padure

Ghebe de padure

Ghebe de padure.

Xerula longipes. Fam. Tricholomaceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X pe sol, prin paduri de foioase si tufarisuri. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara brun-deschis sau brun-roscata, cu mici proeminente mameliforme, carnos coriacee, paros catifelata. Fata inferioara cu lamele libere, distantate, albe sau alb-galbui. Piciorul fusiform, paslos catifelat, striat sulcat, inalt de 7-22cm, diametrul 0,5-1cm. Carnea cu gust amarui.

Alimentatie- valoare alimentara mare- gustoasa, utilizata in diferite preparate culinare.

Ghebe de padure cand se culeg ghebele cum se gatesc ghebele cum se fac ghemele retete ghebe

Iasca de cioata

Iasca de cioata.

Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.

Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.

Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal

Ardeleanul si ... fructele de mare

banc fructe de mare fructe de padure


 
213.136.76.7