ALBU ERWIN VLAD



Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare ALBU ERWIN VLAD

Iasca de cioata

Iasca de cioata.

Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.

Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.

Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal ALBU ERWIN VLAD

Higroforus

Higroforus.

Hygrophorus penarius. Fam. Hygrophoraceae.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita toamna in lunile IX-X pe soluri calcaroase, prin padurile de foioase, mai ales de fag si stejar. Palaria convexa, apoi mai mult sau mai putin plana, compacta, diametrul 4-10cm de mai multe ori cu marginea ondulata si rasucita in sus. Fata superioara alba pana la palid-ocru. Fata inferioara cu lemele decurente, albe, pana la ocru palid. Piciorul alb, compact tare inalt de 4-7cm diametrul 1-2,5 cm adesea curbat si ascutit la baza si cu nuanta galbuie. Carnea groasa, alba, gust piperat, specific, miros placut de fructe.

Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Utilizata numai pentru anumite preparate culinare (musaca cu sos tartar, cu sos vanatoresc, pane, ca salata).

Atentie se poate confunda cu Clitocybe phyllophila care este otravitoare.

Hygrophorus penarius Fam. Hygrophoraceae ciuperca comestibila ciuperca toamna paduri foioase paduri fag si stejar ALBU ERWIN VLAD

Conservarea carnii

Industria alimentara a descoperit si foloseste de foarte mult timp metode de consenvare a carnii. Noi nu le vom descriem pe toate.
Cea mai veche metoda de conservare a carnii este uscarea. Uscarea carnii trebuie aplicata doar in anumite limite, caci uscarea totala duce la deshidratarea exagerata a celulelor, la asemenea modificari in carne incit ea devine necomestibila. Prin uscarea exagerata a carnii se distrug celulele, acestea piezindu-si capacitatea de absortie si legare a apei.
O alta metoda este congelarea. Macelariile desfac adesea carne congelata prin metode de congelare rapida, industriala.



Decongelarea este o operatie care cere o mare grija, deoarece o procedura incorecta poate sa distruga produsul. Decongelarea se face la o temperatura cit mai apropiata de 0oC, chiar daca aceasta necesita un timp mai indelungat. Daca decongelam carnea la o temperatura mai ridicata (15-20 gr C) trebuie sa ferim carnea de curentii de aer, pentru a evita factorii care favorizeaza evaporarea. In caz ca decongelarea se face in apa, temperatura acesteia sa nu depaseasca 15 grade C.

...mai departe

Conservarea carnii Conservarea carnii de porc Conservarea carnii proapete de porc conserve de porc conserve de carne Conservarea carnii porc taiat ALBU ERWIN VLAD

Pasca cu branza de vaci

Ingrediente:

 250 g faina, 150 g zahar, 80 g unt,
1 ou, 1 galbenus, 1 varf de cutit de sare,
faina pentru framantat.

Umplutura:
3 oua, 600 g branza de vaci nu prea grasa,
50 g unt, 150 g zahar, 200 g smantana,
1 lingura praf de copt, zahar pudra

Pasca cu branza de vaci retetta pasca retete pasca reteta pasca cu branza pasca cu branza ALBU ERWIN VLAD

Vlad Tepes presedinte

 

vlad tepes presedinte mihai eminescu scrisoarea III ALBU ERWIN VLAD

Hotii si tepele

 

banc hoti romania tepe ALBU ERWIN VLAD

Ghiocelul vestitor

Ghiocelul vestitor poezie primavara ghiocel ALBU ERWIN VLAD

Padis - Inima Apusenilor

Zona turistica Padis se afla in ramura nordica a Muntilor Bihor, lant din Muntii Apuseni. Din punct de vedere administrativ, zona Padis e situata in sud-estul judetului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, pana la granita cu judetele Cluj si Alba. Din zona turistica Padis fac parte :

  • Bazinul inchis Padis - Cetatile Ponorului

  • Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia

  • Poiana Cuciulata

  • Cheile Galbenei - Poiana Florilor

  • Obarsia Vaii Boga.

 

padis ic ponor platoul apuseni ALBU ERWIN VLAD



 
213.136.76.7