uraturi cantate in cor



Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului uraturi cantate in cor

Ghebe de padure

Ghebe de padure.

Xerula longipes. Fam. Tricholomaceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X pe sol, prin paduri de foioase si tufarisuri. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara brun-deschis sau brun-roscata, cu mici proeminente mameliforme, carnos coriacee, paros catifelata. Fata inferioara cu lamele libere, distantate, albe sau alb-galbui. Piciorul fusiform, paslos catifelat, striat sulcat, inalt de 7-22cm, diametrul 0,5-1cm. Carnea cu gust amarui.

Alimentatie- valoare alimentara mare- gustoasa, utilizata in diferite preparate culinare.

Ghebe de padure cand se culeg ghebele cum se gatesc ghebele cum se fac ghemele retete ghebe uraturi cantate in cor

CIFOZA

Cifoza (cocoasa) deformarea coloanei vertebrale cu accentuarea convexitatii posterioare din regiunea toracica. Cifoza poate fi datorita si unei pozitii vicioase a individului, dar mai ales unor boli ale coloanei vertebrale (tuberculoza sau boala lui Pot).
Se va face tratament cu sucuri de legume si fructe, vitamine, calciu. Se indica de asemenea gimnastica pentru întarirea muschilor, bai de soare. O alimentatie corecta si cât mai mult timp petrecut pe terenurile de sport si în aer liber.
 

cifoza boala cifoza tratarea cifoza tratarea cifozei tratament cifoza boli coloana coloana vertebrala uraturi cantate in cor

Hrib

Hrib.


Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

 

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.


Descriere- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.


Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

 

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba uraturi cantate in cor

Iasca de cioata

Iasca de cioata.

Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.

Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.

Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal uraturi cantate in cor

Conservarea carnii

Industria alimentara a descoperit si foloseste de foarte mult timp metode de consenvare a carnii. Noi nu le vom descriem pe toate.
Cea mai veche metoda de conservare a carnii este uscarea. Uscarea carnii trebuie aplicata doar in anumite limite, caci uscarea totala duce la deshidratarea exagerata a celulelor, la asemenea modificari in carne incit ea devine necomestibila. Prin uscarea exagerata a carnii se distrug celulele, acestea piezindu-si capacitatea de absortie si legare a apei.
O alta metoda este congelarea. Macelariile desfac adesea carne congelata prin metode de congelare rapida, industriala.



Decongelarea este o operatie care cere o mare grija, deoarece o procedura incorecta poate sa distruga produsul. Decongelarea se face la o temperatura cit mai apropiata de 0oC, chiar daca aceasta necesita un timp mai indelungat. Daca decongelam carnea la o temperatura mai ridicata (15-20 gr C) trebuie sa ferim carnea de curentii de aer, pentru a evita factorii care favorizeaza evaporarea. In caz ca decongelarea se face in apa, temperatura acesteia sa nu depaseasca 15 grade C.

...mai departe

Conservarea carnii Conservarea carnii de porc Conservarea carnii proapete de porc conserve de porc conserve de carne Conservarea carnii porc taiat uraturi cantate in cor

Instrumentele necesare taierii porcului

Cind ne pregatim pentru taierea porcului este bine sa avem din timp uneltele necesare, carora trebuie sa le acordam toata atentia. Acestea influenteaza nu numai bunul mers al muncii noastre ci si calitatea produselor, respectiv durata conservarii preparatelor.
Sa vorbim in primul rind despre cutite. Acestea trebuie sa fie de calitate ireprosabi1a, fara defectiuni. Chiar si minerul sa fie intact, fara fisuri. Ascutirea cutitelor trebuie sa se faca cu toata grija. Avem nevoie de trei cutite.



Cutitul de injunghiat are lama de 16-19 cm lungime si 2-2,5 cm latime, minerul cu o prindere sigura in mina.
Cutitul de despicat are lama cu o lungime de 16 cm si latime de 2,5-3 cm.
Cutitul de dezosare (de scos oasele) are lama de 12 cm lungime si 1,7 cm latime.

...mai departe

Instrumentele necesare taierii porcului cutite pentru porci cutite injughiat porci scule pentru taiat porci cutite pentru taiat porci ce cutite am nevoie la porc uraturi cantate in cor

Cotlete de miel cu sos de rosii si menta

Ingrediente:

Ingrediente (pentru 6 persoane):
12 cotlete de miel (a circa 75 g),
1-2 linguri ulei de masline.
Pentru sos - 3 rosii mijlocii,
1 lingurita otet de mere,
2 lingurite zahar,
1 ceapa verde tocata,
2 lingurite menta proaspata taiata marunt.

Cotlete de miel cu sos rosii si menta retete de cotlet miel cotlet de miel cu sos sos de miel uraturi cantate in cor

Sote de miel cu curry si stafide

Ingrediente:

2 kg carne de miel fara os (spata),
3 cepe, 4 catei de usturoi,
1 tulpina de telina,
100 g stafide (deschise la culoare),
1 conserva mica rosii decojite,
2 lamai (mai verzi),
1 lingura praf de curry,
2 ardei iuti rosii,
1/2 legatura hasmatuchi (sau patrunjel),
100 ml ulei de masline, sare.
 

Sote de miel cu curry si stafide reteta cu miel si curry retete cu stafide si miel detete de pasti cu carne miel carne de miel paste uraturi cantate in cor

Miel cu vinete

Ingrediente:

1 kg spata de miel fara os, 500 g rosii,
2 vinete lunguiete, 2 cepe, 3 catei de usturoi,
3  linguri ulei de masline, 20 g unt,
2 linguri otet alb, 100 ml vin alb sec,
1 foaie de dafin, cateva fire de menta,
sare, piper alb macinat

Miel cu vinete retata miel cu vinete vinete cu miel retete masa de pasti masa de pasti ardeal masa romaneasca de pasti uraturi cantate in cor



Cuvinte cautate

slanina neafumata arnautu decebal pipernea gheorghe uraturi pentru profesori didactic.ro vremea la tulcea voinea dorel klein iohan wyvvtf semanaturi de anul nou pe vechi checuri simple si rapide pãtrunderea ortodoxiei sireteanu fanel stoican ghe ion vasile ion vremea vaslui
 
213.136.76.7