e-transilvania

Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.

Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.

Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.

Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.

Descriere- palarie convexa la inceput apoi intinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, inalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.

Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.

Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.

in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.

Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.

in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile Iulie-noiembrie prin padurile de foioase pe solurile argiloase.

Descriere- Palaria putin carnoasa, mamelonata, diametrul 3-7cm. Fata superioara fara zonatii concentrice, la inceput rosie-bruna, apoi brun-rosiatica. Fata inferioara cu lamele mai deschise la culoare. Picior plin spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5cm, diametrul 0,4-1cm, de culoarea palariei. Carnea compacta, sfaramicioasa palid rosiatica la inceput dulce, apoi amaruie, latex alb, miros neplacut.

Alimentatie- Valoare alimentara mica. Utilizata in unele zone pentru diferite preparate culinare.

Ciuperca foarte otravitoare.

Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.

Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.

Ciuperca comestibila. Se intalneste in lunile VII-X. prin padurile de foioase si rasinoase.

Denumiri populare: burete spinos, flocosel.

Descriere- palaria convexa, carnoasa, diametrul 6-12cm, cu marginea ondulata. Fata superioara fin catifelata, pruinoasa, galben albicioasa sau ocru-brunie. Fata inferioara sub forma de tepi inegali, fragili, apropiati ocru-galbui. Picior central sau excentric, lung de 3-8cm diametrul 0,5-3cm, cilindric, putin ingustat catre baza, carnos, plin in interior, neted, alb sau de aceiasi culoare cu palaria. Carnea groasa, sfaramicioasa, alba sau galbuie, gust putin amar, miros placut.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Utilizati in diferite retete culinare sau preparati ca muraturi iarna. Deoarece apa in care se fierb are gust amar, se arunca, se toarna peste ei alta apa clocotita si se fierb in continuare. Se conserva in otet.

Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.

Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.

Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.

Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.

Ciuperca comestibila intalnita toamna VIII-X in grupuri reunite mai multe in manunchi, pe radacini si trunchiuri de copac putrede, in padurile de foioase, mai ales de stejar. Palaria convexa apoi intinsa, 5-6cm diametru cu marginea rasucita in jos, subtire, striata. Fata superioara bruna-galbuie, cu scvame cafenii. Fata inferioara cu lamele putin decurente, alb-galbuie. Picior fara inel. Carnea subtire alb-galbuie, gust amar-astringent, miros de lemn umed.

Alimentatie- foarte apreciata, gustoasa cu mare valoare alimentara.