e-transilvania

Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.

Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.

 

 

Descriere: ciuperca comestibila intalnita in mai-iunie prin livezi, paduri, etc. palaria convexa, campanulata, apoi intinsa, carnoasa, diametrul 3-10cm, usor mamelonata. Fata superioara neteda, cenusie sau bruna-cenusie, cu marginea neregulat lobata. Fata inferioara cu lamele largi, spatiate, inegale, albe, apoi roz-cenusii. Piciorul cilindric, plin, usor fibros, striat, alb, inalt de 3-9cm diametrul 0,6-1,5cm. Carnea albicioasa, miros de faina, gust putin acidulat.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Se poate folosi la foarte multe preparate culinare.

Ciuperca comestibila.

Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.

Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.

Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.

Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.

Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.

in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.

Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.

in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.

Denumiri populare: burete laptos, burete rosu, laptuca dulce, pita vacii, painea padurii, rascov auriu, vinetica cu lapte.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita din iunie-noiembrie, prin paduri in special sub mesteceni. Palarie convexa, apoi intinsa, putin deprimata la centru, cu aspect de palnie larg deschisa, diametrul 6-15cm, marginea usor rasucita spre fata inferioara, carnoasa. Fata superioara pruinos catifelata, portocalie, de un rosu brun sau galbuie. Fata inferioara cu lamele albe-galbui, stranse, subtiri, putin decurente, la atingere se pateaza in rosu.

Piciorul cilindric, tare, plin, lung de 10-12cm diametrul 2-3cm, neted sau usor pruios. Carnea alba sau usor galbuie, cu latex alb, vascos, miros placut, gust dulce de nuci proaspete.

Alimentatie. Valoare alimentara mica. Foarte gustoasa. Se consuma cruda ca salata, sau alte tipuri de preparate culinare. Se conserva pentru iarna prin uscare, in otet sau se mureaza. Salata preparata din ciuperci uscate este foarte gustoasa. 2-3 felii de ciuperca uscata adaugate la supa de carne, gulas, legume, tocanita de vita le confera gust si miros placute.

Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna in interiorul scorburilor arborilor batrani si pe trunchiurile putrezite de tei, castan, fag sau ulm. Palaria ovoida sau campanulata, cu diametrul de 8-20cm carnoasa. Fata superioara intens paroasa, galbuie, rar alba. Fata inferioara cu lamele libere, albe, apoi roz.

Piciorul plin, neted, lung de 6-15cm, diametrul 1-1,50cm, alb sau galbui, cu volva foarte mare la baza, lobata, albicioasa, ce acopere la inceput intreg corpul fructifer. Carnea moale, alba, cu miros placut.

Alimentatie. Valoare alimentara foarte mare, gustoasa in diferite preparate culinare.

Ciuperca comestibila intalnita in lunile Iulie-noiembrie prin padurile de foioase pe solurile argiloase.

Descriere- Palaria putin carnoasa, mamelonata, diametrul 3-7cm. Fata superioara fara zonatii concentrice, la inceput rosie-bruna, apoi brun-rosiatica. Fata inferioara cu lamele mai deschise la culoare. Picior plin spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5cm, diametrul 0,4-1cm, de culoarea palariei. Carnea compacta, sfaramicioasa palid rosiatica la inceput dulce, apoi amaruie, latex alb, miros neplacut.

Alimentatie- Valoare alimentara mica. Utilizata in unele zone pentru diferite preparate culinare.

Denumiri populare: ciuperca de gunoi.

Descriere- ciuperca saprofita comestibila, intalnita primavara V-X pe balegar si in locurile bine ingrasate cu gunoi, prin pajisti, gradini, mai ales acolo unde stationeaza oile.

Palaria globuloasa, apoi hemisferica, cu centrul perfect plat, diametrul 3-8cm. Fata superioara cu caticula groasa, neteda, matasoasa, uneori scuamoasa, alba, alb-galbuie sau alb murdar. Fata inferioara cu lamelele distantate, albe apoi roz, brun purpurii, in cele din urma maro inchis sau negre. Piciorul plin, tare, neted, alb, ingustat la baza, lung de 3-8cm, diametrul 1-1,5 cm cu inel ingust si caduc. Pe partea inferioara putin scamos, rasfrant in jos si situat in treimea superioara. Carnea groasa, alba, in sectiune se inroseste putin, miros si gust placut usor aromat.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Des folosita in preparate culinare. Foarte gustoasa fripta. Pentru iarna se usuca greu si isi pierde in mare parte calitatile (gust si miros).

Maitake este o ciuperca asiatica denumita si „regele ciupercilor”. Ea are o istorie lunga in fitoterapia chineza si japoneza traditionala, avand si utilizari culinare. Proprietatile ei terapeutice exceptionale au fost confirmate de studiile clinice din ultimele decenii. Ciuperca creste in stare salbateca in China, Japonia, precum si in cateva zone impadurite din estul Americii de Nord. Este greu de cultivat, dar in ultimul timp s-au obtinut cateva progrese notabile.

Proprietatile stimulatoare asupra sistemului imunitar uman si calitatile acestei ciuperci de a lupta contra cancerului sunt date de continutul ridicat de polizaharide 1-3 si 1-6 bete-glucani.