POP MARIAN ALEXANDRU



Aseara pe-nserate

Aseara pe-nserate
Fecioara Maria
In Viflaim cetate
Calatorind sosea
Si fiind obosita
Salas isi cauta
In Viflaimul mare
Nimenea n-o lasa

Vezi video: Aseara pe-nserate

Aseara pe-nserate colinda frumoasa din transilvania aseara colinda cea mai frumoasa aseara pe nserate colinda ardeleneasca POP MARIAN ALEXANDRU

Alexandru al II-lea Mavrocordat

Alexandru al II-lea Firaris Mavrocordat, a fost domnitor în Moldova: 12 ianuarie 1785 - 14 decembrie 1786.

Era fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a fi domnitor a fost dragoman al PorÅ£ii. Ca domnitor a fost în relaÅ£ii bune atât cu Rusia cât ÅŸi cu Austria, care se pregateau pentru razboi împotriva Turciei.

Alexandru al II-lea Mavrocordat domnitori moldoveni domni in moldova alexandru alexandru mavrocordat domnitori romani POP MARIAN ALEXANDRU

Alexandru Callimachi


Alexandru Callimachi, a fost domnitor în Moldova: 6 mai 1795 - martie 1799.

Era fiul lui Ioan Teodor Callimachi ÅŸi era un om blând ÅŸi înÅ£elept. A marit "vadraritul" pentru a putea satisface lacomia turcilor. Fiind satul de domnie, a cerut de trei ori sa fie mazilit pâna ce a reuÅŸit sa i se aprobe solicitarea. Dupa domnie, s-a retras la Constantinopol unde a ÅŸi murit.
 

Alexandru Callimachi domnitor in moldova mazilit de trei ori politica in moldova medievala romania medievala POP MARIAN ALEXANDRU

Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I MuÅŸat, a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432 ÅŸi i-a succedat la tron lui Iuga, îndepartat de Mircea cel Batrân. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importanta opera de organizare politica, administrativa ÅŸi ecleziastica a Moldovei.

Alexandru cel Bun mitropolia Moldovei tronul moldovei tron medieval grigore ureche organizare politica organizare administrativa chilia cetatea alba POP MARIAN ALEXANDRU

Alexandru cel Rau

Domnitor al Å¢arii RomâneÅŸti (aug. 1592 — sep. 1593). Fiul lui Bogdan LapuÅŸneanu, domnitorul Moldovei.
Începuturile domniei. Este învestit iniÅ£ial ca domnitor al Moldovei, în iunie 1592, dar este transferat pe scaunul Å¢arii RomâneÅŸti în locul lui Åžtefan Surdul, domn ÅŸters.

Alexandru cel Rau domn in tara romaneasca si moldova istoria medievala a romanilor cronica a sasilor stocker averi si venituri bani visterie POP MARIAN ALEXANDRU

Zilele motrului 2012

25-27 mai 2012
 

Zilele municipiului Motru. Simpozion. Expozitii de arta populara si arta plastici. Concurs de creatie literara. Lansari de carte. Spectacole artistice.• Organizeaza: Consiliul local, Primaria, Casa de Cultura si Biblioteca municipala Motru.
 
Festivalul folcloric interjudetean pentru copii si tineret ,,Pe fir de balada’’
 
Organizeaza: Palatul Copiilor, la Tg-Jiu

Parteneri: Consiliul local Tg-Jiu, CJCPCT Gorj, Åžcoala Populara de Arta Ansamblul artistic ,,Doina Gorjului’’
 
Târgul national al mesterilor populari copii, editia a VII-a
 
Organizeaza: Palatul Copiilor si CJCPCT Gorj, la Tg-Jiu
 
Parteneri: Consiliul JudeTean Gorj, Primaria Tg-Jiu
 

Zilele motrului 2012 motru 2012 zilele motrului 2012 zilele motrului motru weekend motru program zilele motrului program motru bataie la zilele motrului POP MARIAN ALEXANDRU

Burete de casa

Burete de casa.

Serpula lacrymans. Fam. Meruliaceae.
Denumiri populare: ciuperca de pivnita.
Descriere: ciuperca intalnita tot timpul anului, pe lemnul de constructie, grosime 1-2cm, diametrul pana la 50cm, la inceput galben, apoi brun ruginiu cu marginea alba, pufoasa. Himenoforul se afla in partea centrala, mamelonat, reticulat alveolar, ocru, apoi brun ruginiu sau brun cu alveolele din retea de 2-3cm. Daunatoare. Produce putrezirea rosie a lemnului care se crapa paralel si perpendicular cu fibrele, desfacandu-se in cuburi sau prisme. Provoaca prabusirea caselor din lemn.

burete de casa despre bureti bureti si ciuperci retete bureti descriere burete de casa ciuperca de pivnita POP MARIAN ALEXANDRU

Burete de peruca

Burete de peruca.
Coprinus comatus Fam Coprinaceae.
Denumiri populare: bureti, popenchi, caciula sarpelui.
Descriere- Ciuperca cu viata scurta, comestibila, intalnita din aprilie pana in noiembrie, prin gradini, parcuri, locuri cultivate. Prefera solurile ingrasate. Sporadica. Palaria ovoidal cilindrica, inalta de 5-10cm groasa de 3-6cm cu marginea brazdata de santuri. Fata superioara tomentos viloasa, alba, in crestet de culoare ocru. Fata inferioara cu lamele libere albe, apoi roz, in cele din urma se transforma intr-un lichid negru. Piciorul cilindric lung de 10-15cm, gros de 1-1,25cm alb, fistulos, usor dilatat la baza, prevazut cu un inel alb mobil. Carnea frageda, alba, apoi roz, miros si gust placut. Spori ovoizi sau elipsoidali netezi, negri.
Alimentatie: valoare alimentara foarte marie. Dupa recoltare trebuie imediat gatite pentru ca se inmoaie. Este folosit la supe, tocane. Nu se conserva.

Burete de peruca bureti popenchi caciula sarpelui palaria sarpelui ciuperci comestibile bureti comestibili POP MARIAN ALEXANDRU

Burete serpesc

Burete serpesc.
Macrolepiota procera. Fam. Agaricaceae.
Ciuperca comestibila.
Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.
Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.

Burete ÅŸerpesc parasol palaria ÅŸarpelui piciorul-caprei conserva in sare conserva de ciuperci in sare conserve pentru iarna POP MARIAN ALEXANDRU

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi POP MARIAN ALEXANDRU



Cuvinte cautate

pluguri cu vorbe urate orzul verde ciorba de pui a la grec cu tarhon platou traditional oltean constantin placinte din ardeal tort cu blat de biscuiti reteta ciorba de sorici piure de telina verifica bilete super bet online balan constantin scuturici ioan uratura medici timÁr zsombor-lÁszlÓ sacaleanu costica
 
213.136.76.7