harta jud alba



Craita

Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

 

craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris harta jud alba

Higrocibe

Higrocibe.

Hygrocybe punicea. Fam. Hygrophoraceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X, prin pasuni, fanete si poiene. Palaria este la inceput convexa si mamelonata, apoi intinsa si in cele din urma in forma de palnie, uneori ondulata si crapata la margine, diametrul 5-12cm. Fata superioara neteda, rosie ca sangele. Fata inferioara cu lamele galbene, portocalii sau rosii, groase, spatiate. Piciorul cu suprafata fibros-striata, in interior gaunos, inalt de 6-8cm, diametrul 1-2,5cm, galben-portocaliu sau rosu, la baza alb. Carnea alba, groasa, fragila, dulce.

Alimentatie- valoare nutritiva foarte mare. Preparata capata gust si miros placut. Coloreaza mancarea in galben rosiatic. Foarte bune pentru supe si alte preparate culinare.

ciuperca comestibila Higrocibe ciuperca palarie convexa Hygrocybe punicea ciuperci pe pasuni harta jud alba

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare harta jud alba

Hribul vrajitoarei

Hribul vrajitoarei.

Boletus luridus. Fam. Boletaceae.

Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.

Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.

Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.

chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica harta jud alba

Hulubita

Hulubita.

Russuka aurata. Fam Russulaceae.

Descriere- Ciuperca comestibila întalnita în lunile VII-IX pe sol, prin paduri de foioase si rasinoase. Palaria convexa, cu pielita ne separabila de carne, diametrul 6-9cm. Fata superioara galbena-aurie sau portocalie. Fata inferioara cu lamele albe-crem, iar muchia lor galben-pal. Piciorul spongios lung de 3-8 cm diametrul 1-2cm. Galben-pal. Carnea alba, sub pielita galbena, dulce.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Întrebuintata la diferite preparate culinare.

Russuka aurata Fam Russulaceae Carnea alba sub pieliţa galbena dulce ciuperca harta jud alba

Higroforus

Higroforus.

Hygrophorus penarius. Fam. Hygrophoraceae.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita toamna in lunile IX-X pe soluri calcaroase, prin padurile de foioase, mai ales de fag si stejar. Palaria convexa, apoi mai mult sau mai putin plana, compacta, diametrul 4-10cm de mai multe ori cu marginea ondulata si rasucita in sus. Fata superioara alba pana la palid-ocru. Fata inferioara cu lemele decurente, albe, pana la ocru palid. Piciorul alb, compact tare inalt de 4-7cm diametrul 1-2,5 cm adesea curbat si ascutit la baza si cu nuanta galbuie. Carnea groasa, alba, gust piperat, specific, miros placut de fructe.

Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Utilizata numai pentru anumite preparate culinare (musaca cu sos tartar, cu sos vanatoresc, pane, ca salata).

Atentie se poate confunda cu Clitocybe phyllophila care este otravitoare.

Hygrophorus penarius Fam. Hygrophoraceae ciuperca comestibila ciuperca toamna paduri foioase paduri fag si stejar harta jud alba

Conservarea carnii

Industria alimentara a descoperit si foloseste de foarte mult timp metode de consenvare a carnii. Noi nu le vom descriem pe toate.
Cea mai veche metoda de conservare a carnii este uscarea. Uscarea carnii trebuie aplicata doar in anumite limite, caci uscarea totala duce la deshidratarea exagerata a celulelor, la asemenea modificari in carne incit ea devine necomestibila. Prin uscarea exagerata a carnii se distrug celulele, acestea piezindu-si capacitatea de absortie si legare a apei.
O alta metoda este congelarea. Macelariile desfac adesea carne congelata prin metode de congelare rapida, industriala.



Decongelarea este o operatie care cere o mare grija, deoarece o procedura incorecta poate sa distruga produsul. Decongelarea se face la o temperatura cit mai apropiata de 0oC, chiar daca aceasta necesita un timp mai indelungat. Daca decongelam carnea la o temperatura mai ridicata (15-20 gr C) trebuie sa ferim carnea de curentii de aer, pentru a evita factorii care favorizeaza evaporarea. In caz ca decongelarea se face in apa, temperatura acesteia sa nu depaseasca 15 grade C.

...mai departe

Conservarea carnii Conservarea carnii de porc Conservarea carnii proapete de porc conserve de porc conserve de carne Conservarea carnii porc taiat harta jud alba

Ardeleanul si ... divortul


 

bancuri cu ardeleni ardeleanul la proces divort graba harta jud alba

Ardeleanul si ... bigamia

banc bigamie proces harta jud alba

Acatistul Sfantului Gheorghe

Sfantul Mucenic Gheorghe

 
Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, intr-o familie crestina, si a trait in timpul domniei imparatului Diocletian. Inca de tanar ramane fara tatal sau, care a murit marturisind credinta crestina. Impreuna cu mama sa, se muta in Palestina. Urmeaza cariera militara, ajungand comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, cand imparatul a inceput persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Gheorghe a marturisit chiar inaintea lui Diocletian credinta in Hristos.
 
 
 
Acatistul Sfantului Gheorghe
 
Troparul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe (glas 4)
 
Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.
 
Condacul 1
 
Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toti din suflet sa-i cantam, laudandu-l pe el in sfintitele locasuri, ca pe un preastralucit mare soare al mucenicilor; si ca unul aparator al credinciosilor si ajutator, cu credinta sa-i strigam: Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!
 
Icosul 1
 
Inger intru nevointa cu adevarat te-ai aratat, purtatorule de biruinta al lui Hristos Gheorghe; ca materialnic si cu trup fiind, vitejeste pentru credinta ca un nematerialnic si fara de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ca te-ai aratat fire mai presus de fire.
Bucura-te, ca te-ai aratat materie mai presus de materie.
Bucura-te, tanarule, veselule si preafrumosule.
Bucura-te, incepatorule de nevointa al lui Hristos preaalesule.
Bucura-te, inger in trup, care covarsesti pe cei muritori.
Bucura-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea.
Bucura-te, ca intru nevointa in chipul soarelui te-ai aratat.
Bucura-te, ca, dupa fel, ca un inger te-ai infatisat.
Bucura-te, adevarata lucrare a darului.
Bucura-te, curata nelucrare a firii.
Bucura-te, cel prin care credinta s-a inaltat.
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a stricat.
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

acatistul sfantului gheorghe harta jud alba



Cuvinte cautate

balan costica bograci biro ferenc sandor cataracta rotariu dan dorulet judetul teleorman andreica radu iosif adi hadean sarmale retete in engleza prajituri ganea gheorghe dorin marinel datcu tort de ciocolata cu banane haliuc gh. vasile ziua motru ciorba dobrogeana de miel
 
213.136.76.7