gros cu



Burete de casa

Burete de casa.

Serpula lacrymans. Fam. Meruliaceae.
Denumiri populare: ciuperca de pivnita.
Descriere: ciuperca intalnita tot timpul anului, pe lemnul de constructie, grosime 1-2cm, diametrul pana la 50cm, la inceput galben, apoi brun ruginiu cu marginea alba, pufoasa. Himenoforul se afla in partea centrala, mamelonat, reticulat alveolar, ocru, apoi brun ruginiu sau brun cu alveolele din retea de 2-3cm. Daunatoare. Produce putrezirea rosie a lemnului care se crapa paralel si perpendicular cu fibrele, desfacandu-se in cuburi sau prisme. Provoaca prabusirea caselor din lemn.

burete de casa despre bureti bureti si ciuperci retete bureti descriere burete de casa ciuperca de pivnita gros cu

Burete de peruca

Burete de peruca.
Coprinus comatus Fam Coprinaceae.
Denumiri populare: bureti, popenchi, caciula sarpelui.
Descriere- Ciuperca cu viata scurta, comestibila, intalnita din aprilie pana in noiembrie, prin gradini, parcuri, locuri cultivate. Prefera solurile ingrasate. Sporadica. Palaria ovoidal cilindrica, inalta de 5-10cm groasa de 3-6cm cu marginea brazdata de santuri. Fata superioara tomentos viloasa, alba, in crestet de culoare ocru. Fata inferioara cu lamele libere albe, apoi roz, in cele din urma se transforma intr-un lichid negru. Piciorul cilindric lung de 10-15cm, gros de 1-1,25cm alb, fistulos, usor dilatat la baza, prevazut cu un inel alb mobil. Carnea frageda, alba, apoi roz, miros si gust placut. Spori ovoizi sau elipsoidali netezi, negri.
Alimentatie: valoare alimentara foarte marie. Dupa recoltare trebuie imediat gatite pentru ca se inmoaie. Este folosit la supe, tocane. Nu se conserva.

Burete de peruca bureti popenchi caciula sarpelui palaria sarpelui ciuperci comestibile bureti comestibili gros cu

Burete serpesc

Burete serpesc.
Macrolepiota procera. Fam. Agaricaceae.
Ciuperca comestibila.
Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.
Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.

Burete ÅŸerpesc parasol palaria ÅŸarpelui piciorul-caprei conserva in sare conserva de ciuperci in sare conserve pentru iarna gros cu

Burete galben

Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania gros cu

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi gros cu

Burete laptos

Burete laptos.
Lactarium piperatus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.
Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.

Burete laptos burete acru burete alb burete iute burete piperat burete usturos iuţari bureti usturoi preparare bureti la gratar bureti la gratar bureti usturoi cu branza gros cu

Bureti flocosi

Bureti flocosi.
Lactarius torminosus Fam Russulaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X pe sol izolata sau in grupuri mai ales sub mesteceni dezvoltare mare in sept-oct.
Denumiri populare- burete de mesteacan, flocosel, parusei, rascov de mesteacan.
Descriere- palaria sferica, apoi intinsa, deprimata in zona centrala, carnoasa, cu marginea rasucita in jos, diametrul 5-11cm. Fata superioara putin lipicioasa cu zone concentrice, lanoasa, mai ales marginea tomentos-lanata, roz-caramizie sau brun-rosiatic. Fata inferioara cu lamele subtiri, stranse putin decurente, crem. Picior cilindric, mai gros la baza, plin, apoi gaunos, lung de 4-6cm diametrul 1-2cm, asemanator la culoare cu palaria. Carnea alb-roz, fragila, latex alb, gust acru-piperat, miros vag de fructe.
Alimentatie- regional se folosesc in consum. Se tin 6-8 ore in apa, se scurg, se oparesc apoi se gatesc. Pentru iarna se conserva in otet. Consumati cruzi sunt puternic laxativi, pricinuind tulburari gastro-intestinale.

Bureti flocosi burete de mesteacan flocoael parusei rascov de mesteacan ciuper ci laxative bureti laxativi laxative conserva buteti in otet ciuperci padure mesteacan gros cu

Buretele oilor

Buretele oilor.
Scutiger ovinis Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.
Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.

Buretele oilor ciuperci palaria sferica ciuperci oi ciuperci pasune ciuperci comestibile oi retete ou cu ciuperci ciuperci galbui bureti la borcan cu otet gros cu

Ciuperca de campie

Ciuperca de camp.
Agaricus arvensis. Fam. Agaricaeae.
Denumiri populare: ciuperca de braniste.
Descriere- ciuperca intalnita de primavara pana toamna in lunile V-X- pe sol, in pajisti, tufarisuri, poieni, fanete, marginea padurilor, gradini. Palaria ovoida, globuloasa, semisferica, apoi intinsa, diametrul 8-15 cm. Fata superioara neteda, catifelata, alba, cu varsta galbena, uneori cu rest de val pe margine sub forma de scvame. Fata inferioara cu lamele stranse, albe, apoi roz, iar in cele din urma brun-negricioase.
Piciorul cilindric, matasos, atos-fibros, lung de 8-12 cm, diametrul 1-2 cm, la baza mai ingrosat, prevazut in treimea superioara cu un inel membranos dublu, rasfrant in jos, alb, apoi galbui. Carnea moale in palarie, fibros-atoasa in picior, alba, gust dulce, de nuca, miros de migdale amare sau ananas.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare.

Ciuperca de campie ciuperca de braniste ciuperci pajisti bureti tufisuri ciperci de gradina bureti marginea padurilor ciuperci comestibile padure ciuperci poieni gros cu

Creasta cocosului

 
Creasta cocosului
Sparassis crispa. Fam. Claviriaceae.
Denumiri populare: cretusca, cretisoara, cretisoare.
Descriere- Ciuperca parazita comestibila, intalnita sporadic catre sfarsitul verii si toamna VIII-XI in padurile de pin, brad, rar in padurile de foioase, in jurul arborilor batrani. Seamana cu conopida. Corpurile fructifere au trunchi comun cu numeroase ramuri turtite, foliacee, dese, ondulate, albe-crem, acoperite cu strat himenial, diametrul 10-35cm. Trunchi gros, scurt cilindric, carnos, pruinos. Carnea fragila, alba, gust placut (asemanator celui de aluna), miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Foarte buna in preparate culinare. Se folosesc numai exemplarele tinere.

Creasta cocoÅŸului cretusca cretisoara cretisoar ciuperca italnita vara si toamna ciuperci arbori batrani ciuperca ca si conopida ciuperci miros placut ciuperci gust de alune ciuperci romanesti de padure gros cu



 
213.136.76.7