dulceata de ceapa alba
Higrocibe
Higrocibe.
Hygrocybe punicea. Fam. Hygrophoraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X, prin pasuni, fanete si poiene. Palaria este la inceput convexa si mamelonata, apoi intinsa si in cele din urma in forma de palnie, uneori ondulata si crapata la margine, diametrul 5-12cm. Fata superioara neteda, rosie ca sangele. Fata inferioara cu lamele galbene, portocalii sau rosii, groase, spatiate. Piciorul cu suprafata fibros-striata, in interior gaunos, inalt de 6-8cm, diametrul 1-2,5cm, galben-portocaliu sau rosu, la baza alb. Carnea alba, groasa, fragila, dulce.
Alimentatie- valoare nutritiva foarte mare. Preparata capata gust si miros placut. Coloreaza mancarea in galben rosiatic. Foarte bune pentru supe si alte preparate culinare.
ciuperca comestibila Higrocibe ciuperca palarie convexa Hygrocybe punicea ciuperci pe pasuni dulceata de ceapa alba
Hrib tiganesc
Hrib tiganesc.
Boletus satanas. Fam Boletaceae.
Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.
Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.
Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.
buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare dulceata de ceapa alba
Hribul vrajitoarei
Hribul vrajitoarei.
Boletus luridus. Fam. Boletaceae.
Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.
Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.
Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.
chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica dulceata de ceapa alba
Hulubita
Hulubita.
Russuka aurata. Fam Russulaceae.
Descriere- Ciuperca comestibila întalnita în lunile VII-IX pe sol, prin paduri de foioase si rasinoase. Palaria convexa, cu pielita ne separabila de carne, diametrul 6-9cm. Fata superioara galbena-aurie sau portocalie. Fata inferioara cu lamele albe-crem, iar muchia lor galben-pal. Piciorul spongios lung de 3-8 cm diametrul 1-2cm. Galben-pal. Carnea alba, sub pielita galbena, dulce.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Întrebuintata la diferite preparate culinare.
Russuka aurata Fam Russulaceae Carnea alba sub pieliţa galbena dulce ciuperca dulceata de ceapa alba
Higroforus
Higroforus.
Hygrophorus penarius. Fam. Hygrophoraceae.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita toamna in lunile IX-X pe soluri calcaroase, prin padurile de foioase, mai ales de fag si stejar. Palaria convexa, apoi mai mult sau mai putin plana, compacta, diametrul 4-10cm de mai multe ori cu marginea ondulata si rasucita in sus. Fata superioara alba pana la palid-ocru. Fata inferioara cu lemele decurente, albe, pana la ocru palid. Piciorul alb, compact tare inalt de 4-7cm diametrul 1-2,5 cm adesea curbat si ascutit la baza si cu nuanta galbuie. Carnea groasa, alba, gust piperat, specific, miros placut de fructe.
Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Utilizata numai pentru anumite preparate culinare (musaca cu sos tartar, cu sos vanatoresc, pane, ca salata).
Atentie se poate confunda cu Clitocybe phyllophila care este otravitoare.
Hygrophorus penarius Fam. Hygrophoraceae ciuperca comestibila ciuperca toamna paduri foioase paduri fag si stejar dulceata de ceapa alba
Conservarea carnii
Industria alimentara a descoperit si foloseste de foarte mult timp metode de consenvare a carnii. Noi nu le vom descriem pe toate.
Cea mai veche metoda de conservare a carnii este uscarea. Uscarea carnii trebuie aplicata doar in anumite limite, caci uscarea totala duce la deshidratarea exagerata a celulelor, la asemenea modificari in carne incit ea devine necomestibila. Prin uscarea exagerata a carnii se distrug celulele, acestea piezindu-si capacitatea de absortie si legare a apei.
O alta metoda este congelarea. Macelariile desfac adesea carne congelata prin metode de congelare rapida, industriala.
Decongelarea este o operatie care cere o mare grija, deoarece o procedura incorecta poate sa distruga produsul. Decongelarea se face la o temperatura cit mai apropiata de 0oC, chiar daca aceasta necesita un timp mai indelungat. Daca decongelam carnea la o temperatura mai ridicata (15-20 gr C) trebuie sa ferim carnea de curentii de aer, pentru a evita factorii care favorizeaza evaporarea. In caz ca decongelarea se face in apa, temperatura acesteia sa nu depaseasca 15 grade C.
...mai departe
Conservarea carnii Conservarea carnii de porc Conservarea carnii proapete de porc conserve de porc conserve de carne Conservarea carnii porc taiat dulceata de ceapa alba
Cotlete de miel cu sos de rosii si menta
Ingrediente:
Ingrediente (pentru 6 persoane):
12 cotlete de miel (a circa 75 g),
1-2 linguri ulei de masline.
Pentru sos - 3 rosii mijlocii,
1 lingurita otet de mere,
2 lingurite zahar,
1 ceapa verde tocata,
2 lingurite menta proaspata taiata marunt.
Cotlete de miel cu sos rosii si menta retete de cotlet miel cotlet de miel cu sos sos de miel dulceata de ceapa alba
Sote de miel cu curry si stafide
Ingrediente:
2 kg carne de miel fara os (spata),
3 cepe, 4 catei de usturoi,
1 tulpina de telina,
100 g stafide (deschise la culoare),
1 conserva mica rosii decojite,
2 lamai (mai verzi),
1 lingura praf de curry,
2 ardei iuti rosii,
1/2 legatura hasmatuchi (sau patrunjel),
100 ml ulei de masline, sare.
Sote de miel cu curry si stafide reteta cu miel si curry retete cu stafide si miel detete de pasti cu carne miel carne de miel paste dulceata de ceapa alba
Miel cu vinete
Ingrediente:
1 kg spata de miel fara os, 500 g rosii,
2 vinete lunguiete, 2 cepe, 3 catei de usturoi,
3 linguri ulei de masline, 20 g unt,
2 linguri otet alb, 100 ml vin alb sec,
1 foaie de dafin, cateva fire de menta,
sare, piper alb macinat
Miel cu vinete retata miel cu vinete vinete cu miel retete masa de pasti masa de pasti ardeal masa romaneasca de pasti dulceata de ceapa alba
Gulas din Transilvania
Ingrediente :
- 1 kg de carne de vita sau amestec de carne : 500 g de vita
300 g de porc (spata) si 200 g de vitel (nuca )
- 1 cutie de bulion concentrat de rosii .
- 20 g de untura
- 700 g de ceapa .
- 2 catei de usturoi
- 1 legatura de verdeata ( vezi reteta 1 )
- 2 ardei iuti mici rosii , de Cayenne sau paprika
- Sare
Gulas din Transilvania retete gulas gulas ardelenesc gulas la ceaun dulceata de ceapa alba