drob de pate ficat



Bureti iepuresti

Bureti iepuresti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.

Bureti iepuresti bureti iulie bureti septembrie bureti trunchi de stejar burete iepure ciuperca iepure tipuri de ciuperci clasificare ciuperci drob de pate ficat

Buretele oilor

Buretele oilor.
Scutiger ovinis Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.
Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.

Buretele oilor ciuperci palaria sferica ciuperci oi ciuperci pasune ciuperci comestibile oi retete ou cu ciuperci ciuperci galbui bureti la borcan cu otet drob de pate ficat

Ciuperci otravitoare si ciuperci comestibile

 

Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.

Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase

Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze drob de pate ficat

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului drob de pate ficat

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare drob de pate ficat

Hrib

Hrib.


Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

 

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.


Descriere
- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.


Alimentatie
-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

 

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba drob de pate ficat

Ce porc sa alegem pentru taiat ?

Cand pornim sa cumparam porcul, in primul rind trebuie sa ne alegem "obiectivul", sa ne gindim la necesitatile familiei, sa stim ce dorim-mai multa slanina si grasime, si mai putina carne sau mai putine afumaturi, carnati, sunca si mai putina grasime si slanina. Daca familia doreste multa slanina, dar si carne, sa cumparam un porc din rasa Bazna, ingrasat. Aceasta rasa asigura 60% grasimi si 40% carne.

....mai departe

Ce porc sa alegem pentru taiat porc de taiat cumparare porc de unde cumpar porc targ de porci ce trebuie sa stiu despre porci porci de vanzare porci de cumparat rase de porci cumpar porc de carne porci de carne porc bazna drob de pate ficat

Instrumentele necesare taierii porcului

Cind ne pregatim pentru taierea porcului este bine sa avem din timp uneltele necesare, carora trebuie sa le acordam toata atentia. Acestea influenteaza nu numai bunul mers al muncii noastre ci si calitatea produselor, respectiv durata conservarii preparatelor.
Sa vorbim in primul rind despre cutite. Acestea trebuie sa fie de calitate ireprosabi1a, fara defectiuni. Chiar si minerul sa fie intact, fara fisuri. Ascutirea cutitelor trebuie sa se faca cu toata grija. Avem nevoie de trei cutite.



Cutitul de injunghiat are lama de 16-19 cm lungime si 2-2,5 cm latime, minerul cu o prindere sigura in mina.
Cutitul de despicat are lama cu o lungime de 16 cm si latime de 2,5-3 cm.
Cutitul de dezosare (de scos oasele) are lama de 12 cm lungime si 1,7 cm latime.

...mai departe

Instrumentele necesare taierii porcului cutite pentru porci cutite injughiat porci scule pentru taiat porci cutite pentru taiat porci ce cutite am nevoie la porc drob de pate ficat

Codul bunelor maniere

Reguli de baza ale "Codului Bunelor Maniere"
 
 
 
 1. La spectacole de teatru, opera, gale sau expozitii, vom merge imbracati elegant.
 
 
 
 2. Cand ne intalnim cu cineva pe strada, nu vom ramane in mijlocul strazii sau in mijlocul trotuarului.
 
 
 
 3. Nu ne vom intrerupe niciodata interlocutorul, in cadrul unei discutii.

 
 
 4. Autoprezentarea se obisnuieste frecvent, in diferite ocazii: intr-o societate mai numeroasa, la solicitarea unei vizite, la prezentarea in fata superiorului pe care inca nu l-ai cunoscut.


 
 
 5. intr-un restaurant sau bar, barbatul va intra mereu primul.

codul bunelor maniere bune maniere drob de pate ficat

Masa de Craciun si de Revelion -1

Masa de Craciun si de Revelion

Pasteta cu peste

Ingrediente (pentru 4-6 persoane): 750 g file de peste alb (salau, merluciu), 1 tulpina mare de praz (taiata rondele), inca 1 tulpina de praz tocata marunt, 2 fasii de coaja de lamaie, 1/4 lingurita nucsoara rasa, 8 boabe de piper, 2 foi de dafin, 6 fire patrunjel, 1 1/2 cesti de lapte, 30 g unt, 1 catel de usturoi zdrobit,  1/2 ceasca ceapa verde taiata, 1 kg cartofi fierti si facuti piure, piper macinat, 1 lingurita boia dulce. Pentru sos: 2 linguri faina, lapte sau smantana.




Mod de preparare: Se incinge cuptorul. Se pune pestele intreg, impreuna cu prazul taiat rondele, coaja de lamaie, nucsoara, boabele de piper, foile de dafin si firele de patrunjel, se toarna peste ele laptele si se lasa sa fiarba incet, la foc mic, circa 15 minute - fara capac. Apoi se scot din oala, iar zeama se strecoara si se pastreaza pentru sos. - Intr-o cratita separata, se topeste untul si se calesc circa 7 minute, la foc mic, usturoiul, prazul tocat marunt si ceapa verde. Se scoate jumatate din compozitie si se pune deoparte. Sosul: Peste compozitia ramasa in cratita, se presara faina si se amesteca bine. Zeama pusa deoparte se masoara si i se adauga lapte sau smantana subtire, ca sa fie o ceasca si jumatate. Se toarna peste faina si se pune pe foc sa se ingroase, amestecand intruna. Se taie pestele bucati si se introduce in sos. - Prazul pus deoparte (calit in unt, impreuna cu usturoiul si ceapa verde) se amesteca cu piureul de cartofi. Se unge o cratita mai joasa si se toarna mai intai pestele cu sos, pe urma piureul de cartofi; se pipereaza, se presara cu boia si se da pasteta la cuptor, circa 20 de minute, pana ce se rumeneste frumos.

Pui umplut cu miez de paine

Ingrediente (pentru 6 persoane): 3 felii de costita afumata taiate bucatele, 6 felii de paine integrala fara coaja, 3 cepe mici tocate, 2 linguri nuca zdrobita, 2 linguri stafide, 1/4 ceasca patrunjel verde tocat, 1 ou batut usor, 1/4 ceasca lapte, 1 pui (circa 1,4 kg), sare, piper macinat, 45 g unt topit, 1-2 linguri ulei, 1-2 linguri sos de soia, o ceasca si jumatate apa, 1 catel de usturoi (presat), 1 lingura faina.


 

Carne de porc cu sos portocale Pasteta cu peste Pui umplut cu miez de paine retete de craciun masa de craciun masa de revelion drob de pate ficat



 
213.136.76.7