Ingredinete:
1.5 Kg carne de vita foarte slaba, fara nervuri (pulpa)
2 cani de pesmet
1 cana parmesan
1 lingurita sare grunjoasa
1 lingurita piper
2 catei de usturoi, taiati marunt
1/4 cana patrunjel, taiat marunt
1/2 cana ulei de masline
Click pentru modul de preparare
Braciolatini mancare cu pulpa de vita feli subtiri de carne vita braciolatini reteta traditionala reteta de braciolatini braciolatini cu parmezan pachete braciolatini taiatul sub limba
Ingrediente:
2 piepti mari de pui, fara pielite, dezosati
taiati mai intai felii subtiri si apoi suvite sau dreptunghiuri.
1 kg de cartofi
Click pentru modul de preparare
Pui Shanghai cu cartofi natur reteta exotica de pui retete altfel de pui prepararea altfel a puiului pui facut altfel pui chinezesc pui ca la chinezi pui exotic pui restaurant china taiatul sub limba
Ingrediente:
100 g brinza de vaci, 100 g cascaval ras,
100 g telemea rasa, 2 oua mari, 50 g,faina, marar
Gogosi gogosi ardelenesti cum fac gogosi vreau reteta de gogosi cum prepar gogosii gogosi cu branza cum fac langosi cu branza gogosi cu branzade vaci si telemea taiatul sub limba
Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.
Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania taiatul sub limba
Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.
Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi taiatul sub limba
Burete de stejar.
Boletus igniarius,
Denumiri populare: iasca.
Descriere- este vorba de fapt de doua tipuri de ciuperci: Fomes si Phellinus care se gasesc mai ales in taieturile de paduri de stejar. Sau chiar pe tulpinile copacilor batrani. Cresc in special pe stejar si fag. Arata de forma sferica sau mai exact ca o copita de cal. Sub acestea se gaseste putregai alb al lemnului. Se folosea mult inainte pentru aprinsul focului si pentru oprirea hemoragiilor.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: oprirea hemoragiilor.
Mod de preparare: se taie felii subtiri si se aplica pe rana pentru oprirea hemoragiilor. Este foarte eficienta si are si proprietati antimicrobiene ajutand chiar si la cicatrizarea rani.
Burete de stejar iasca ciuperci de stejar si fag ciuperci pentru foc ciuperci oprirea hemoragiilor tratamente cu ciuperci tratamente hemoragii tratamente cicatrizare taiatul sub limba
Burete de roua 2.
Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila ntalnita n lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.
Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.
Descriere- palarie convexa la nceput apoi ntinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, nalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.
burciori bureti de pajiste ciocarlie burete de roua bureti fanete buretu poiene ciperci pentru supa ciuperci pentru toate felurile de mancare taiatul sub limba
Burete de soc.
Auricularia auricula-judae. Fam. Auriculariaceae.
Denumiri populare- urechea lui Iuda.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.
Burete de soc urechea lui Iuda bureti care se pot consuma cruzi retete bureti cruzi bureti de soc taiatul sub limba
Burete de roua.
Coprinus micaceus. Fam. Coprinaceae.
Ciuperca intalnita in foarte multe locuri in special unde exista lemn in putrefactie, sau la baza copacilor. Se gaseste din luna Mai pana in noiembrie.
Palaria aproape sferica, apoi conica, campanulata de 2-5cm, la inceput acoperita cu un val fainos. Fata superioara striata galbena-ruginie sau roscata, la maturitate glabra si crapata. Fata inferioara cu lamele scurte, inegale aproape libere, albe apoi negricioase.
Piciorul alb fara inel inalt de 5-10 cm diametrul 0,3-0,6cm. Carnea alba, fara miros caracteristic.
Alimentatie- consumata in unele zone din tara sub forma de supa, papricas sau pregatita cu oua. Se evita consumarea bauturilor alcoolice inainte de masa cel putin 24 ore, pentru ca substantele active ce le contine ciuperca, in combinatie cu alcoolul provoaca intoxicatii. De la culegere nu rezista decat cateva ore.
Burete de roua bureti de roua ciuperci de roua ciuperci pe trunchi ciuperci in mai taiatul sub limba
Burete de roua 2.
Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.
Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.
Descriere- palarie convexa la inceput apoi intinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, inalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.
bureti de prun retete cu bureti de prun bureti la bircan conserva de bureti saramura de bureti prun preparare bureti d prun taiatul sub limba