sarbatori de iarna



Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului sarbatori de iarna

Craita

Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

 

craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris sarbatori de iarna

Hrib

Hrib.


Boletus edulis. Fam. Boletaceae.

 

Denumiri populare: burete, hrichi, manatarca, manatarca pietroasa, mitarca rosie, nitarca, pita vacii, pitaqrca, pitoanca, painea padurii.


Descriere
- ciuperca comestibila foarte buna la gust, comuna în padurile de fag, de stejar si de conifere. Creste izolata sau în grupuri. Fructificatia este sub forma de palarie si picior. Palaria este de culoare castanie-bruna, bombat la început, hemisferica, devine întinsa. Tulpinile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene. Porii de aceiasi culoare au tulpini sporifere circulari. Piciorul e umflat la baza, are culoare galben deschis, ornamentat cu o retea sub palarie, este alb, tare cu gust si mkiros placut. Creste primavara, toamna, vara, izolata sau în grupuri în padurile de foioase si conifere în luminisuri. Este foarte buna. Se recomanda sa nu se recolteze exemplare prea tinere pentru a nu fi confundata cu alte tipuri de ciuperci care pot fi otravitoare.


Alimentatie
-valoare alimentara foarte mare. Pe piata mondiala este cotata ca avand calitati deosebite ocupand locul II dupa trufa de iarna (Tube melanopsporum). Folosit la supe, pateuri,, umpluturi pentru cornuri, mancare cu orez, papricas, varza umpluta cu ciuperci, etc. În unele zone se mureaza. Se usuca în felii subtiri însirate pe ata. Uscat devine mai placut la gust.

 

burete hrichi manatarca manatarca pietroasa mitarca rosie nitarca pita vacii pitarca pitoanca painea padurii hrib hiriba sarbatori de iarna

Cele mai frumoase colinde romanesti

In pragul Craciunului, cele mai frumoase colinde romanesti ne umplu casa cu atmosfera de sarbatoare si ne fac sa fim mai buni, mai apropiati de cei dragi, mai calmi si mai atenti la tot ce e frumos.

colinde romanesti craciun artisti romani sarbatori de iarna

Masa de Craciun si de Revelion -1

Masa de Craciun si de Revelion

Pasteta cu peste

Ingrediente (pentru 4-6 persoane): 750 g file de peste alb (salau, merluciu), 1 tulpina mare de praz (taiata rondele), inca 1 tulpina de praz tocata marunt, 2 fasii de coaja de lamaie, 1/4 lingurita nucsoara rasa, 8 boabe de piper, 2 foi de dafin, 6 fire patrunjel, 1 1/2 cesti de lapte, 30 g unt, 1 catel de usturoi zdrobit,  1/2 ceasca ceapa verde taiata, 1 kg cartofi fierti si facuti piure, piper macinat, 1 lingurita boia dulce. Pentru sos: 2 linguri faina, lapte sau smantana.




Mod de preparare: Se incinge cuptorul. Se pune pestele intreg, impreuna cu prazul taiat rondele, coaja de lamaie, nucsoara, boabele de piper, foile de dafin si firele de patrunjel, se toarna peste ele laptele si se lasa sa fiarba incet, la foc mic, circa 15 minute - fara capac. Apoi se scot din oala, iar zeama se strecoara si se pastreaza pentru sos. - Intr-o cratita separata, se topeste untul si se calesc circa 7 minute, la foc mic, usturoiul, prazul tocat marunt si ceapa verde. Se scoate jumatate din compozitie si se pune deoparte. Sosul: Peste compozitia ramasa in cratita, se presara faina si se amesteca bine. Zeama pusa deoparte se masoara si i se adauga lapte sau smantana subtire, ca sa fie o ceasca si jumatate. Se toarna peste faina si se pune pe foc sa se ingroase, amestecand intruna. Se taie pestele bucati si se introduce in sos. - Prazul pus deoparte (calit in unt, impreuna cu usturoiul si ceapa verde) se amesteca cu piureul de cartofi. Se unge o cratita mai joasa si se toarna mai intai pestele cu sos, pe urma piureul de cartofi; se pipereaza, se presara cu boia si se da pasteta la cuptor, circa 20 de minute, pana ce se rumeneste frumos.

Pui umplut cu miez de paine

Ingrediente (pentru 6 persoane): 3 felii de costita afumata taiate bucatele, 6 felii de paine integrala fara coaja, 3 cepe mici tocate, 2 linguri nuca zdrobita, 2 linguri stafide, 1/4 ceasca patrunjel verde tocat, 1 ou batut usor, 1/4 ceasca lapte, 1 pui (circa 1,4 kg), sare, piper macinat, 45 g unt topit, 1-2 linguri ulei, 1-2 linguri sos de soia, o ceasca si jumatate apa, 1 catel de usturoi (presat), 1 lingura faina.


 

Carne de porc cu sos portocale Pasteta cu peste Pui umplut cu miez de paine retete de craciun masa de craciun masa de revelion sarbatori de iarna

Masa de Craciun si de Revelion -2

Masa de Craciun si de Revelion -2



Tort de clatite cu peste afumat


Ingrediente (pentru 10 clatite si opt persoane): 1 cana de faina, 1 ou amestecat usor, 1 1/2 cana lapte, grasime pentru prajit. Umplutura: 1Êlingura de marar verde tocat, 2 lingurite menta proaspat tocata (facultativ), 1-2 linguri suc de lamaie, 200 g peste afumat dezosat (batog, crap, etc.) si fara piele, taiat in felii subtiri, 150 g branza de vaci grasa, 1 lingura smantana.



Mod de preparare: Se cerne faina intr-un castron si se face o gaura la mijloc. Se amesteca oul cu laptele, apoi se incorporeaza putin cate putin in faina, amestecand cu o lingura de lemn. Se acopera castronul cu un capac si se lasa sa stea 30 de minute. Umplutura:  Se amesteca branza de vaci intr-un castron (eventual cu mixerul), pana devine o crema. Se adauga smantana, mararul, menta, sucul de lamaie. Se amesteca bine, pana ce compozitia devine omogena. Se acopera si se baga la frigider, pana la folosire. • Se coc clatitele, punand cate 2-3 linguri de aluat intr-o tigaie unsa usor cu grasime, care se reinnoieste din cand in cand. ¸ Se ia cate o clatita, se unge cu compozitia de branza, se pun deasupra feliute de peste afumat, se mai pune o clatita, pana se termina. Se garniseste deasupra cu gogosar rosu taiat feliute sau cu marar. Se serveste cu salata verde. Cand se da la masa, se taie felii, ca tortul.

Coq au vin

Ingrediente (pentru 6 persoane): 2 kg pui taiat bucati, 3-4 linguri faina, sare, piper, 2-3 linguri ulei, inca 1-2 linguri ulei, 4 felii de costita taiata bucatele, 10 cepe mici (de arpagic), 1 catel de usturoi presat, 1 ceasca si jumatate vin rosu bun, 1 ceasca si jumatate concentrat de pui (Knorr+apa), 1/4 ceasca pulpa de rosii (din conserva), 250 g ciuperci marunte.

Porc cu sos de mustar Coq au vin Tort de clatite cu peste afumat retete sarbatori retete craciun masa de craciun masa de revelion sarbatori de iarna

Boboteaza (Botezul Domnului)


Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in “Constitutiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.

Boboteaza Botezul Domnului iordan sarbatori de iarna

Ardeleanul si ... accidentul

ardeleanul si accidenul banc sarbatori de iarna

Ardeleanul si ... termosul

banc ardeleni termos sarbatori de iarna

Dragobete

DRAGOBETE, care era numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, era un zeu tanar al dacilor care era sarbatorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia si Transilvania la o data fixa în fiecare an.

dragobete romania sarbatori de iarna



 
213.136.76.7