e-transilvania

Ciuperca comestibila intalnita in perioada august-octombrie pe sol prin padurile de foioase si rasinoase. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara cu pielita descuamata in numeroase scvame mici, concentrice, brune, roscate sau ocracee, asezate pe un fond albicios, in centru neteda si mai inchisa la culoare. Fata inferioara cu lamele albicioase. Piciorul cilindric, inalt de 4-10cm, diametrul 0,4-1cm, alb sau cenusiu-brun, cu inel flocos, nepersistent, sub inel cu suprafata lanoasa-restul de val.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Utilizata pentru diferite preparate culinare. Pentru iarna se conserva in otet, dupa ce in prealabil s-a fiert.

in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.

Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.

Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.