De trei ani nu mai racesc si fac gripa



Zilele motrului 2012

25-27 mai 2012
 

Zilele municipiului Motru. Simpozion. Expozitii de arta populara si arta plastici. Concurs de creatie literara. Lansari de carte. Spectacole artistice.• Organizeaza: Consiliul local, Primaria, Casa de Cultura si Biblioteca municipala Motru.
 
Festivalul folcloric interjudetean pentru copii si tineret ,,Pe fir de balada’’
 
Organizeaza: Palatul Copiilor, la Tg-Jiu

Parteneri: Consiliul local Tg-Jiu, CJCPCT Gorj, Åžcoala Populara de Arta Ansamblul artistic ,,Doina Gorjului’’
 
Târgul national al mesterilor populari copii, editia a VII-a
 
Organizeaza: Palatul Copiilor si CJCPCT Gorj, la Tg-Jiu
 
Parteneri: Consiliul JudeTean Gorj, Primaria Tg-Jiu
 

Zilele motrului 2012 motru 2012 zilele motrului 2012 zilele motrului motru weekend motru program zilele motrului program motru bataie la zilele motrului De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete de casa

Burete de casa.

Serpula lacrymans. Fam. Meruliaceae.
Denumiri populare: ciuperca de pivnita.
Descriere: ciuperca intalnita tot timpul anului, pe lemnul de constructie, grosime 1-2cm, diametrul pana la 50cm, la inceput galben, apoi brun ruginiu cu marginea alba, pufoasa. Himenoforul se afla in partea centrala, mamelonat, reticulat alveolar, ocru, apoi brun ruginiu sau brun cu alveolele din retea de 2-3cm. Daunatoare. Produce putrezirea rosie a lemnului care se crapa paralel si perpendicular cu fibrele, desfacandu-se in cuburi sau prisme. Provoaca prabusirea caselor din lemn.

burete de casa despre bureti bureti si ciuperci retete bureti descriere burete de casa ciuperca de pivnita De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete de mai

Burete de mai.
Calocybe gambosa sau Tricholoma georgii. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.
Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.

burete de mai retete burete mai medinica burete mai diabet burete mai burete pentru diabet boli bureti mai De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete de prun

Burete de prun 1.
Rhodophyllus clepeatus Fam. Rhodophyllaceae.
 
 
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in mai-iunie prin livezi, paduri, etc. palaria convexa, campanulata, apoi intinsa, carnoasa, diametrul 3-10cm, usor mamelonata. Fata superioara neteda, cenusie sau bruna-cenusie, cu marginea neregulat lobata. Fata inferioara cu lamele largi, spatiate, inegale, albe, apoi roz-cenusii. Piciorul cilindric, plin, usor fibros, striat, alb, inalt de 3-9cm diametrul 0,6-1,5cm. Carnea albicioasa, miros de faina, gust putin acidulat.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Se poate folosi la foarte multe preparate culinare.

Burete de prun bureti de prun despre bureti de prun ciuperci comestibile ciuperci livezi ciuperci paduri De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete serpesc

Burete serpesc.
Macrolepiota procera. Fam. Agaricaceae.
Ciuperca comestibila.
Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.
Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.

Burete ÅŸerpesc parasol palaria ÅŸarpelui piciorul-caprei conserva in sare conserva de ciuperci in sare conserve pentru iarna De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete galben

Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete de stejar

Burete de stejar.
Boletus igniarius,
Denumiri populare: iasca.
Descriere- este vorba de fapt de doua tipuri de ciuperci: Fomes si Phellinus care se gasesc mai ales in taieturile de paduri de stejar. Sau chiar pe tulpinile copacilor batrani. Cresc in special pe stejar si fag. Arata de forma sferica sau mai exact ca o copita de cal. Sub acestea se gaseste putregai alb al lemnului. Se folosea mult inainte pentru aprinsul focului si pentru oprirea hemoragiilor.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: oprirea hemoragiilor.
Mod de preparare: se taie felii subtiri si se aplica pe rana pentru oprirea hemoragiilor. Este foarte eficienta si are si proprietati antimicrobiene ajutand chiar si la cicatrizarea rani.

Burete de stejar iasca ciuperci de stejar si fag ciuperci pentru foc ciuperci oprirea hemoragiilor tratamente cu ciuperci tratamente hemoragii tratamente cicatrizare De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete de soc

Burete de soc.
Auricularia auricula-judae. Fam. Auriculariaceae.
Denumiri populare- urechea lui Iuda.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.

 

Burete de soc urechea lui Iuda bureti care se pot consuma cruzi retete bureti cruzi bureti de soc De trei ani nu mai racesc si fac gripa

Burete laptos

Burete laptos.
Lactarium piperatus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.
Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.

Burete laptos burete acru burete alb burete iute burete piperat burete usturos iuţari bureti usturoi preparare bureti la gratar bureti la gratar bureti usturoi cu branza De trei ani nu mai racesc si fac gripa



 
213.136.76.7