Crema de fata cu miere



Ghebe de padure

Ghebe de padure.

Xerula longipes. Fam. Tricholomaceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X pe sol, prin paduri de foioase si tufarisuri. Palaria convexa, diametrul 4-8cm. Fata superioara brun-deschis sau brun-roscata, cu mici proeminente mameliforme, carnos coriacee, paros catifelata. Fata inferioara cu lamele libere, distantate, albe sau alb-galbui. Piciorul fusiform, paslos catifelat, striat sulcat, inalt de 7-22cm, diametrul 0,5-1cm. Carnea cu gust amarui.

Alimentatie- valoare alimentara mare- gustoasa, utilizata in diferite preparate culinare.

Ghebe de padure cand se culeg ghebele cum se gatesc ghebele cum se fac ghemele retete ghebe Crema de fata cu miere

Higrocibe

Higrocibe.

Hygrocybe punicea. Fam. Hygrophoraceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X, prin pasuni, fanete si poiene. Palaria este la inceput convexa si mamelonata, apoi intinsa si in cele din urma in forma de palnie, uneori ondulata si crapata la margine, diametrul 5-12cm. Fata superioara neteda, rosie ca sangele. Fata inferioara cu lamele galbene, portocalii sau rosii, groase, spatiate. Piciorul cu suprafata fibros-striata, in interior gaunos, inalt de 6-8cm, diametrul 1-2,5cm, galben-portocaliu sau rosu, la baza alb. Carnea alba, groasa, fragila, dulce.

Alimentatie- valoare nutritiva foarte mare. Preparata capata gust si miros placut. Coloreaza mancarea in galben rosiatic. Foarte bune pentru supe si alte preparate culinare.

ciuperca comestibila Higrocibe ciuperca palarie convexa Hygrocybe punicea ciuperci pe pasuni Crema de fata cu miere

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare Crema de fata cu miere

Hribul vrajitoarei

Hribul vrajitoarei.

Boletus luridus. Fam. Boletaceae.

Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.

Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.

Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.

chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica Crema de fata cu miere

Hulubita

Hulubita.

Russuka aurata. Fam Russulaceae.

Descriere- Ciuperca comestibila întalnita în lunile VII-IX pe sol, prin paduri de foioase si rasinoase. Palaria convexa, cu pielita ne separabila de carne, diametrul 6-9cm. Fata superioara galbena-aurie sau portocalie. Fata inferioara cu lamele albe-crem, iar muchia lor galben-pal. Piciorul spongios lung de 3-8 cm diametrul 1-2cm. Galben-pal. Carnea alba, sub pielita galbena, dulce.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Întrebuintata la diferite preparate culinare.

Russuka aurata Fam Russulaceae Carnea alba sub pieliţa galbena dulce ciuperca Crema de fata cu miere

Higroforus

Higroforus.

Hygrophorus penarius. Fam. Hygrophoraceae.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita toamna in lunile IX-X pe soluri calcaroase, prin padurile de foioase, mai ales de fag si stejar. Palaria convexa, apoi mai mult sau mai putin plana, compacta, diametrul 4-10cm de mai multe ori cu marginea ondulata si rasucita in sus. Fata superioara alba pana la palid-ocru. Fata inferioara cu lemele decurente, albe, pana la ocru palid. Piciorul alb, compact tare inalt de 4-7cm diametrul 1-2,5 cm adesea curbat si ascutit la baza si cu nuanta galbuie. Carnea groasa, alba, gust piperat, specific, miros placut de fructe.

Alimentatie-valoare alimentara foarte mare. Utilizata numai pentru anumite preparate culinare (musaca cu sos tartar, cu sos vanatoresc, pane, ca salata).

Atentie se poate confunda cu Clitocybe phyllophila care este otravitoare.

Hygrophorus penarius Fam. Hygrophoraceae ciuperca comestibila ciuperca toamna paduri foioase paduri fag si stejar Crema de fata cu miere

Castelul Bran

Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.

castelul bran bran transilvania bran brasov bran romania castele transilvania castele ardeal castele romania cel mai frumos castel castel regesc castel regina maria bran regina maria Crema de fata cu miere

Ce porc sa alegem pentru taiat ?

Cand pornim sa cumparam porcul, in primul rind trebuie sa ne alegem "obiectivul", sa ne gindim la necesitatile familiei, sa stim ce dorim-mai multa slanina si grasime, si mai putina carne sau mai putine afumaturi, carnati, sunca si mai putina grasime si slanina. Daca familia doreste multa slanina, dar si carne, sa cumparam un porc din rasa Bazna, ingrasat. Aceasta rasa asigura 60% grasimi si 40% carne.

....mai departe

Ce porc sa alegem pentru taiat porc de taiat cumparare porc de unde cumpar porc targ de porci ce trebuie sa stiu despre porci porci de vanzare porci de cumparat rase de porci cumpar porc de carne porci de carne porc bazna Crema de fata cu miere

Codul bunelor maniere

Reguli de baza ale "Codului Bunelor Maniere"
 
 
 
 1. La spectacole de teatru, opera, gale sau expozitii, vom merge imbracati elegant.
 
 
 
 2. Cand ne intalnim cu cineva pe strada, nu vom ramane in mijlocul strazii sau in mijlocul trotuarului.
 
 
 
 3. Nu ne vom intrerupe niciodata interlocutorul, in cadrul unei discutii.

 
 
 4. Autoprezentarea se obisnuieste frecvent, in diferite ocazii: intr-o societate mai numeroasa, la solicitarea unei vizite, la prezentarea in fata superiorului pe care inca nu l-ai cunoscut.


 
 
 5. intr-un restaurant sau bar, barbatul va intra mereu primul.

codul bunelor maniere bune maniere Crema de fata cu miere

Masa de Craciun si de Revelion -1

Masa de Craciun si de Revelion

Pasteta cu peste

Ingrediente (pentru 4-6 persoane): 750 g file de peste alb (salau, merluciu), 1 tulpina mare de praz (taiata rondele), inca 1 tulpina de praz tocata marunt, 2 fasii de coaja de lamaie, 1/4 lingurita nucsoara rasa, 8 boabe de piper, 2 foi de dafin, 6 fire patrunjel, 1 1/2 cesti de lapte, 30 g unt, 1 catel de usturoi zdrobit,  1/2 ceasca ceapa verde taiata, 1 kg cartofi fierti si facuti piure, piper macinat, 1 lingurita boia dulce. Pentru sos: 2 linguri faina, lapte sau smantana.




Mod de preparare: Se incinge cuptorul. Se pune pestele intreg, impreuna cu prazul taiat rondele, coaja de lamaie, nucsoara, boabele de piper, foile de dafin si firele de patrunjel, se toarna peste ele laptele si se lasa sa fiarba incet, la foc mic, circa 15 minute - fara capac. Apoi se scot din oala, iar zeama se strecoara si se pastreaza pentru sos. - Intr-o cratita separata, se topeste untul si se calesc circa 7 minute, la foc mic, usturoiul, prazul tocat marunt si ceapa verde. Se scoate jumatate din compozitie si se pune deoparte. Sosul: Peste compozitia ramasa in cratita, se presara faina si se amesteca bine. Zeama pusa deoparte se masoara si i se adauga lapte sau smantana subtire, ca sa fie o ceasca si jumatate. Se toarna peste faina si se pune pe foc sa se ingroase, amestecand intruna. Se taie pestele bucati si se introduce in sos. - Prazul pus deoparte (calit in unt, impreuna cu usturoiul si ceapa verde) se amesteca cu piureul de cartofi. Se unge o cratita mai joasa si se toarna mai intai pestele cu sos, pe urma piureul de cartofi; se pipereaza, se presara cu boia si se da pasteta la cuptor, circa 20 de minute, pana ce se rumeneste frumos.

Pui umplut cu miez de paine

Ingrediente (pentru 6 persoane): 3 felii de costita afumata taiate bucatele, 6 felii de paine integrala fara coaja, 3 cepe mici tocate, 2 linguri nuca zdrobita, 2 linguri stafide, 1/4 ceasca patrunjel verde tocat, 1 ou batut usor, 1/4 ceasca lapte, 1 pui (circa 1,4 kg), sare, piper macinat, 45 g unt topit, 1-2 linguri ulei, 1-2 linguri sos de soia, o ceasca si jumatate apa, 1 catel de usturoi (presat), 1 lingura faina.


 

Carne de porc cu sos portocale Pasteta cu peste Pui umplut cu miez de paine retete de craciun masa de craciun masa de revelion Crema de fata cu miere



 
213.136.76.7