tv



Burete serpesc

Burete serpesc.
Macrolepiota procera. Fam. Agaricaceae.
Ciuperca comestibila.
Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.
Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.

Burete ÅŸerpesc parasol palaria ÅŸarpelui piciorul-caprei conserva in sare conserva de ciuperci in sare conserve pentru iarna

Burete galben

Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi

Burete de stejar

Burete de stejar.
Boletus igniarius,
Denumiri populare: iasca.
Descriere- este vorba de fapt de doua tipuri de ciuperci: Fomes si Phellinus care se gasesc mai ales in taieturile de paduri de stejar. Sau chiar pe tulpinile copacilor batrani. Cresc in special pe stejar si fag. Arata de forma sferica sau mai exact ca o copita de cal. Sub acestea se gaseste putregai alb al lemnului. Se folosea mult inainte pentru aprinsul focului si pentru oprirea hemoragiilor.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: oprirea hemoragiilor.
Mod de preparare: se taie felii subtiri si se aplica pe rana pentru oprirea hemoragiilor. Este foarte eficienta si are si proprietati antimicrobiene ajutand chiar si la cicatrizarea rani.

Burete de stejar iasca ciuperci de stejar si fag ciuperci pentru foc ciuperci oprirea hemoragiilor tratamente cu ciuperci tratamente hemoragii tratamente cicatrizare

Burete de roua 2

Burete de roua 2.

Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.

Ciuperca comestibila ntalnita n lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.

Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.

Descriere- palarie convexa la nceput apoi ntinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, nalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.

 


 

 

burciori bureti de pajiste ciocarlie burete de roua bureti fanete buretu poiene ciperci pentru supa ciuperci pentru toate felurile de mancare

Burete de soc

Burete de soc.
Auricularia auricula-judae. Fam. Auriculariaceae.
Denumiri populare- urechea lui Iuda.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.

 

Burete de soc urechea lui Iuda bureti care se pot consuma cruzi retete bureti cruzi bureti de soc

Burete laptos

Burete laptos.
Lactarium piperatus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.
Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.

Burete laptos burete acru burete alb burete iute burete piperat burete usturos iuţari bureti usturoi preparare bureti la gratar bureti la gratar bureti usturoi cu branza

Burete de roua

Burete de roua.
Coprinus micaceus. Fam. Coprinaceae.
Ciuperca intalnita in foarte multe locuri in special unde exista lemn in putrefactie, sau la baza copacilor. Se gaseste din luna Mai pana in noiembrie.
Palaria aproape sferica, apoi conica, campanulata de 2-5cm, la inceput acoperita cu un val fainos. Fata superioara striata galbena-ruginie sau roscata, la maturitate glabra si crapata. Fata inferioara cu lamele scurte, inegale aproape libere, albe apoi negricioase.
Piciorul alb fara inel inalt de 5-10 cm diametrul 0,3-0,6cm. Carnea alba, fara miros caracteristic.
Alimentatie- consumata in unele zone din tara sub forma de supa, papricas sau pregatita cu oua. Se evita consumarea bauturilor alcoolice inainte de masa cel putin 24 ore, pentru ca substantele active ce le contine ciuperca, in combinatie cu alcoolul provoaca intoxicatii. De la culegere nu rezista decat cateva ore.

Burete de roua bureti de roua ciuperci de roua ciuperci pe trunchi ciuperci in mai

Burete de prun 2

Burete de roua 2.
Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.
Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.
Descriere- palarie convexa la inceput apoi intinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, inalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.

bureti de prun retete cu bureti de prun bureti la bircan conserva de bureti saramura de bureti prun preparare bureti d prun

Burete puturos

Burete puturos.
Phallus impudicus. Fam Phalaceae.
Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.
Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.
in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.
Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.
in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.

Burete puturos bozus burete de buba burete de inimioara besina calului ciuperci comestibile si otravitoare



 
213.136.76.7