e-transilvania

Ciuperca comestibila.

Denumiri populare: parasol, palaria sarpelui, piciorul-caprei.

Descriere- dezvoltare in masa mai ales in prima parte a toamnei. Palaria ovoida, apoi semisferica si in cele din urma intinsa, diametrul 10-25cm, la centru mamelonata. Fata superioara neteda, brun-inchisa in partea centrala, brun-deschisa in rest sau cenusie, acoperita cu scuame groase, brune, asezate concentric. Fata inferioara cu lamele albe, carnoase, libere. Picior cilindric, umflat la baza, fibros, fistulos, inalt de 15-30cm, diametrul 1-2cm, in partea superioara cu inel dublu, gros, mobil, albicios pe partea superioara, brun cenusiu pe cea inferioara. Carnea moale, alba, apoi bruna, miros placut, gust asemanator miezului de nuca.

Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte buna in tot felul de preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare.

Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.

Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.

Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.

Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.

Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Este cea mai faimoasa ciuperca medicinala din lume. Ea este denumita si „ciuperca nemuririi” datorita efectelor sale terapeutice uimitoare. in urma studiilor clinice, aceasta ciuperca este admisa oficial in tratamentul cancerului.

Ciuperca Reishi este mentionata pentru prima data in cea mai veche farmacopee chineza, cea a lui Seng Nong din anul 56 i.H.

Reishi este o ciuperca care se gaseste destul de rar, ceea ce justifica in buna parte costul destul de ridicat al specialitatilor care o contin.

Pentru cei care vor sa stie mai multe despre aceasta ciuperca trebuie sa remarcam cele peste 200 de substante active din compozitia sa. Dintre cele mai importante sunt polizaridele 1-3 beta-glucan si 1-6beta-glucan care au efecte terapeutice exceptionale, in special in profilaxia si tratarea cancerului.

Alaturi de aceste polizaharide mai sunt prezente triterpene (acid ganodermic), adenozida, germaniu argonic, acizi grasi ne saturati (acid oleic), ciclooctasulf, alcaloizi, acizi nucleici si vitamina A.

Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.

Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.

Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.

Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.

Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.

Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.

Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.

Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.

Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:

Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.

Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.

Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.

Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.

Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.

Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.

Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.