buretele domnesc


Manastirea Hurez

 



Este manastire de calugarite, cu 78 de vietuitoare. Se afla in com. Horezu, jud. Valcea, la 43 km V de Rm. Valcea si 56 km E de Tg. Jiu, pe drumul modernizat Rm. Valcea-Horezu-Tg. Jiu (99 km).

Manastirea Hurez manastire de calugarite com. Horezu jud. Valcea Constantin Brancoveanu atelier de covoare arhondaric. buretele domnesc

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi buretele domnesc

Buretele vacii

Buretele vacii.
Lactarius subdulcis. Fam Russulaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile Iulie-noiembrie prin padurile de foioase pe solurile argiloase.
Descriere- Palaria putin carnoasa, mamelonata, diametrul 3-7cm. Fata superioara fara zonatii concentrice, la inceput rosie-bruna, apoi brun-rosiatica. Fata inferioara cu lamele mai deschise la culoare. Picior plin spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5cm, diametrul 0,4-1cm, de culoarea palariei. Carnea compacta, sfaramicioasa palid rosiatica la inceput dulce, apoi amaruie, latex alb, miros neplacut.
Alimentatie- Valoare alimentara mica. Utilizata in unele zone pentru diferite preparate culinare.

ciuperci iunie ciuperci iulie ciuperci usoare ciuperci preparate culinare ciuperci culinare cuperca vacii buretele domnesc

Buretele viperei

 

Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase buretele domnesc

Buretele cerbilor

Buretele cerbilor.
Scoleroderma aurantium Fam. Sclerodermataceae.
Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.
Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.
Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.

Buretele cerbilor bureti cerb intoxicatii ciuperci ciuperci greturi ciuperci diaree ciuperci miros urat toxinfectii alimentare ciuperci buretele domnesc

Buretele oilor

Buretele oilor.
Scutiger ovinis Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.
Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.

Buretele oilor ciuperci palaria sferica ciuperci oi ciuperci pasune ciuperci comestibile oi retete ou cu ciuperci ciuperci galbui bureti la borcan cu otet buretele domnesc

Ciuperci otravitoare si ciuperci comestibile

 

Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.

Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase

Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze buretele domnesc

Craita

Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

 

craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris buretele domnesc

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare buretele domnesc