Este manastire de calugari cu 64 vietuitori. Se afla in com.Vanatori, jud. Neamt, la 17 km NV de Tg.Neamt. A fost ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea lui Petru Musat (1376-1392). Apoi a fost inlocuit si transformat de acesta in manastire cu biserica de piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare. Alexandru cel Bun a rectitorit-o si intregit-o cu case si turnu-clopotnita, acesta fiind singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul sec. XV.

Biserica cea mare, cu hramul “Inaltarea Domnului” (la 40 de zile dupa Pasti), a fost recladita (dupa unii zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant in 1497, langa sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV. Arhitectura este in stil moldovenesc, ‘maiestrit proportionata’, pe plan trilobat, cu turla octogonala. A fost usor modificata prin adugiri si restaurari in timp, ultima in perioada 1954-1956, readucand-o la forma originala. Fatadele sunt bogat impodobite cu motive ornamentale in campul zidariei si pe turla, avand decoratii cu elemente gotice. Pictura in fresca originala din 1497, este pastrata in absida principala, altar, naos si in incaperea mormintelor, iar de pe vremea lui Petru Rares in pronaos si pridvor. Exteriorul are picturi pastrate in ocnita. Biserica cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie), databila de la sfarsitul sec. XVIII, cel mai probabil 1796, a fost recladita in stil neoclasic imbinat cu elemente traditionale de Dometian Staretul, pe locul primei biserici de piatra ridicata de Petru Musat (la sfarsitul sec. XIV). Paraclisul cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august) este ctitorit de Mitropolitul Veniamin Costachi la 1809. Paraclisul cu hramul “Buna Vestire” (25 martie), a fost zidit in 1821 de staretul Ilarie. Biserica bolnita si biserica “Sfantul Ioan cel Nou” au fost construite in 1846, prima fiind si sanatoriu, in care a stat o vreme si Mihai Eminescu. Paraclisul “Sfantul Pantelimon” a fost construit in anul1820.

Clisarnita dateaza din anul 1548 iar aghiazmatarul din 1836. Impunatoare prin ‘frumusetea si maiestria ei’, manastirea Neamt a fost un reputat centru de caligrafi si miniaturisiti (vestit fiind Gavril Uric - sec.XV), de cronicari cunoscuti (Macrie si Eftimie - sec. XVII), de renumiti carturari si parinti imbunatatiti (staretul Paisie Velicikovski +1794, ucenicul Cuviosului Staret Vasile de la Poiana Marului, ambii innoitori ai monahismului romanesc), de tiparituri, cu tipografie infiintata in 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi. Adaposteste moastele descoperite in 1986 in incinta sa, doua icoane: “Hodighitria” din sec. XV si cunoscuta si venerata icoana facatoare de minuni “Lidianca”,donata lui Alexandru cel Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu, in 1407. Aici a functioant una dintre cele mai vechi biblioteci din tara. Detine un muzeu cu valoroase obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX, obiecte de cult etc. A fost vatra de nevointe a Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt-Hozevitul, decedat in pestera Hozeva la Locurile Sfinte (+1960). Moastele lui au fost aduse in tara in 1994. Detine arhondaric.