Este manastire de calugari, 30 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava" (2 iunie), zi de adunare a pelerinilor din toate partile Moldovei si Transilvaniei de nord. Se afla in municipiul Suceava, la 43 km SE de orasul Siret, 36 km N de Falticeni, 44 km SV de Dorohoi si 42 km SV de Botosani. Coexista in aceeasi incinta cu Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor din 1991

Este ctitorie a lui Bogdan cel Orb si Stefanita, fiul sau (1514-1522). Devine resedinta a Mitropolitilor Moldovei, pana la mutarea Scaunului mitropolitan, o data cu transferarea capitalei tarii de la Suceava la Iasi in 1563 de catre Alexandru Lapusneanu. Apoi  devine manastirea "Sfantul Ioan cel Nou" odata cu readucerea moastelor sale din Polonia, de catre Mitropolitul Iacov Putneanu, in 1783. Moastele au fost pradate de Ioan Sobieski, in anul 1686. Este dependenta de manastirea Dragomirna, intre anii 1861 si 1904. Biserica se remarca indeosebi prin fresce murale interioare si exterioare, realizate in anul 1534, bine conservate pe fatada sudica, apartinand epocii din prima domnie a lui Petru Rares. Acestea redau portretul cel mai vechi al unui ierarh moldovean, Mitropolitul Teoctist al doilea, care a sfintit biserica in 1522 si pe al lui Stefanita Voda, al doilea ctitor, precum si multe momente din istoria vietii religioase crestine. Are un baldachin masiv din piatra (1898-1910), cu racla de argint a moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, martirizat la Cetatea Alba, in 1330, prin taierea capului. Moastele au fost mutate din biserica Mirauti in Catedrala cea noua de catre Petru Schiopu in 1589, impodobita cu 12 scene ale martirajului si cu o icoana pe sicriu din anul 1402. A fost centru cu scoala clericala in 1786, teologica din 1820 si cu prima scoala de cantareti, infiintata in 1828 de Mitroplitul Veniamin Costachi. De asemenea aici au lucrat caligrafi talentati, gravori in lemn si metal, dascali de limba moldoveneasca, greaca si slava. Detine o colectie de carte veche din judetul Suceava.