cu semanatul urari



Manastirea Lacuri


 


Este manastire de calugari, 11 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie). Se afla in com. Deleni, jud. Iasi, la 7 km NV de Harlau si 80 km NV de Iasi (pe DN Iasi - Tg. Frumos - Botosani).

Manastirea Lacuri manastire de calugari hramul Sfantul Nicolae com. Deleni jud. Iasim Codrul Delenilor Iordache Cantacuzino schitul Deleni morminte ale familiei Cantacuzino cu semanatul urari

Manastirea Neamt


 


Este manastire de calugari cu 64 vietuitori. Se afla in com.Vanatori, jud. Neamt, la 17 km NV de Tg.Neamt. A fost ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea lui Petru Musat (1376-1392). Apoi a fost inlocuit si transformat de acesta in manastire cu biserica de piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare. Alexandru cel Bun a rectitorit-o si intregit-o cu case si turnu-clopotnita, acesta fiind singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul sec. XV.

Manastirea Neamt manastire de calugari com.Vanatori jud. Neamt Petru Musat Mihai Eminescu Veniamin Costachi hramul Inaltarea Domnului cu semanatul urari

Manastirea Plumbuita


 


Este manastire de calugari, 2 vietuitori, cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” (24 iunie - Sanzienele-Dragaica). Se afla in Municipiul Bucuresti, la 7 km N de centrul capitalei, Ctitorie a lui Petru Cercel (1559-1568)

Manastirea Plumbuita manastire de calugari hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Municipiul Bucuresti Petru Cercel Matei Basarab muzeu ta bisericeasca Popesti-Leordeni cu semanatul urari

Manastirea Putna


 


Este manastire de calugari, cu 50 vietuitori. Se afla in com.Putna, jud.Suceava, la 62 km NV de Suceava si 28 km V de Radauti. Biserica de lemn de stejar, “cea mai veche biserica de lemn din Moldova

Manastirea Putna manastire de calugari com.Putna jud.Suceava Dragos Voda biserica de lemn din Moldova Vasile Lupu Gheorghe Stefan Eustratie Dabija Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant Mariea de Mangop Mariei Voichita cu semanatul urari

Manastirea Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Este manastire de calugari, 17 vietuitori, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie). Se afla in orasul Husi, jud. Vaslui, la 47 km E de Vaslui (prin Crasna), 8 km N de Albita-Prut si 67 km NE de Barlad.

Manastirea Sfintii Apostoli Petru si Pavel manastire de calugari hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel orasul Husi jud. Vaslui are arhondaric cu semanatul urari

Manastirea Viforata

 
 


Este manastire de calugarite, 30 de vietuitoare, cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie). Se afla in com.Aninoasa, jud. Dambovita, la 7 km V de Targoviste, pe drumul modernizat si calea ferata Targoviste-Pucioasa.

Manastirea Viforata com.Aninoasa jud. Dambovita Vladislav Voievod Basarab Matei Basarab stil baroc potir de argint cu semanatul urari

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi cu semanatul urari

Buretele viperei

 

Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.

Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase cu semanatul urari

Bureti flocosi

Bureti flocosi.
Lactarius torminosus Fam Russulaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X pe sol izolata sau in grupuri mai ales sub mesteceni dezvoltare mare in sept-oct.
Denumiri populare- burete de mesteacan, flocosel, parusei, rascov de mesteacan.
Descriere- palaria sferica, apoi intinsa, deprimata in zona centrala, carnoasa, cu marginea rasucita in jos, diametrul 5-11cm. Fata superioara putin lipicioasa cu zone concentrice, lanoasa, mai ales marginea tomentos-lanata, roz-caramizie sau brun-rosiatic. Fata inferioara cu lamele subtiri, stranse putin decurente, crem. Picior cilindric, mai gros la baza, plin, apoi gaunos, lung de 4-6cm diametrul 1-2cm, asemanator la culoare cu palaria. Carnea alb-roz, fragila, latex alb, gust acru-piperat, miros vag de fructe.
Alimentatie- regional se folosesc in consum. Se tin 6-8 ore in apa, se scurg, se oparesc apoi se gatesc. Pentru iarna se conserva in otet. Consumati cruzi sunt puternic laxativi, pricinuind tulburari gastro-intestinale.

Bureti flocosi burete de mesteacan flocoael parusei rascov de mesteacan ciuper ci laxative bureti laxativi laxative conserva buteti in otet ciuperci padure mesteacan cu semanatul urari

Buretele cerbilor

Buretele cerbilor.
Scoleroderma aurantium Fam. Sclerodermataceae.
Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.
Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.
Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.

Buretele cerbilor bureti cerb intoxicatii ciuperci ciuperci greturi ciuperci diaree ciuperci miros urat toxinfectii alimentare ciuperci cu semanatul urari



 
213.136.76.7