Se afla in Targu Lapus, satul Boiereni, judetul Maramures.
Manastirea Rohiita Targu Lapus satul Boiereni judetul Maramures manastire de calugari Hramul: Acoperamântul Maicii Domnului distrusa de generalul Bucow craciunul şi ajunul
Alexandru al II-lea Firaris Mavrocordat, a fost domnitor în Moldova: 12 ianuarie 1785 - 14 decembrie 1786.
Era fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a fi domnitor a fost dragoman al PorÅ£ii. Ca domnitor a fost în relaÅ£ii bune atât cu Rusia cât ÅŸi cu Austria, care se pregateau pentru razboi împotriva Turciei.
Alexandru al II-lea Mavrocordat domnitori moldoveni domni in moldova alexandru alexandru mavrocordat domnitori romani craciunul ÅŸi ajunul
Alexandru Callimachi, a fost domnitor în Moldova: 6 mai 1795 - martie 1799.
Era fiul lui Ioan Teodor Callimachi ÅŸi era un om blând ÅŸi înÅ£elept. A marit "vadraritul" pentru a putea satisface lacomia turcilor. Fiind satul de domnie, a cerut de trei ori sa fie mazilit pâna ce a reuÅŸit sa i se aprobe solicitarea. Dupa domnie, s-a retras la Constantinopol unde a ÅŸi murit.
Alexandru Callimachi domnitor in moldova mazilit de trei ori politica in moldova medievala romania medievala craciunul ÅŸi ajunul
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I MuÅŸat, a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432 ÅŸi i-a succedat la tron lui Iuga, îndepartat de Mircea cel Batrân. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importanta opera de organizare politica, administrativa ÅŸi ecleziastica a Moldovei.
Alexandru cel Bun mitropolia Moldovei tronul moldovei tron medieval grigore ureche organizare politica organizare administrativa chilia cetatea alba craciunul ÅŸi ajunul
Domnitor al Å¢arii RomâneÅŸti (aug. 1592 — sep. 1593). Fiul lui Bogdan LapuÅŸneanu, domnitorul Moldovei.
Începuturile domniei. Este învestit iniÅ£ial ca domnitor al Moldovei, în iunie 1592, dar este transferat pe scaunul Å¢arii RomâneÅŸti în locul lui Åžtefan Surdul, domn ÅŸters.
Alexandru cel Rau domn in tara romaneasca si moldova istoria medievala a romanilor cronica a sasilor stocker averi si venituri bani visterie craciunul ÅŸi ajunul
Trufele sunt numite ÅŸi diamantele negre ale pamântului sau diamantele gastronomiei, delicatese de neegalat. Trufele sunt ciuperci care cresc in pamant in mod normal la adâncime de 10-40 cm
Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce aparÅ£in genului Tuber. Trufele se gasesc în emisfera de Nord, între 25 ÅŸi 60 grade latitudine în climat foarte diferit: tropical, mediteraneean, temperat sau temperat rece, continental sau continental rece.
Trufe in Transilvania trufe caini dresati caini pentru trufe zonele trufelor harta trufelor carti trufe trufe in romania trufe in europa trufa afacere retete trufe ciuperci scumpe porci trufe craciunul ÅŸi ajunul
Ciuperci periculoase, otravitoare, toxice, indigeste.
Foarte toxice care produc sindromul muscarian:
Amanita muscaria= muscarita, palaria sarpelui, buretele serpesc, bureti pestriti, burete de gaze ai Inocybe patouillardi.
Simptomele sindromului muscarian: la 2-3 ore dupa mancare apare o salivatie abundenta, transpiratie abundenta, lacrimi, tremuraturi, frisoane, sughit, iar pupilele sunt micsorate.
Produc sindromul panterian:
Amanita pantherina= buretele pestrit, buretele bulos.
Simptomele sindromului panterian:
Tulburari digestive aparute la 2-3 ore dupa ce au fost mancate ciupercile (voma, diaree, arsuri stomacale), apoi o stare de excitatie ca un fel de betie, ras nebunesc, halucinatii, accese de furie, mers de betiv, si în final stare de prostatie.
Sindromul neurotoxic este produs de:
Entoloma lividium.
Semnele sindromului neurotoxic: tulburari gastrointestinale violente: scaune multe, lichide, sanghinolente, dureri si crampe abdominale violente.
Sindromul hemolitic (tulburari vasomotorii) este produs de:
Gyromitra esculenta= zgarciogi grasi, ciuciuleti, zgarciogi.
Gyromitra infula, Coprinus atramentarius= popenchi: Coprinus insignis.
Ergotism.
Sunt produse de Claviceps purpurea= cornul secarei.
Indigestii genereaza:
Bolletus satanas=buretele tiganesc, buretele rosu, buretele dracului.
Russula emetica=stupitul dracului, stupitul satanei, vinetica focului, painisoara piperata.
Tricholoma paradinum, Pleurotus olearius, Psalliota xanthoderma, Clavaria formosa= malosel, barba caprei, togmacel.
Simptomele indigestiei: usoare arsuri stomacale, greata, voma, diaree de scurta durata, rareori transpiratii.
Atentie! Toate ciupercile alterate sunt foarte periculoase
Ciuperci periculoase otravitoare toxice indigeste Ciupercile comestibile Ciuperci comestibile şi care se port folosi în medicina muscariţa palaria şarpelui buretele şerpesc bureţi pestriţi burete de gâze craciunul şi ajunul
Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.
Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului craciunul şi ajunul
Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.
dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare craciunul şi ajunul
In pragul Craciunului, cele mai frumoase colinde romanesti ne umplu casa cu atmosfera de sarbatoare si ne fac sa fim mai buni, mai apropiati de cei dragi, mai calmi si mai atenti la tot ce e frumos.
colinde romanesti craciun artisti romani craciunul ÅŸi ajunul