coxa vara



Manastirea Dejani

 



Este manastire de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie). Se afla in satul Dejani, com. Recea, jud. Brasov, la 14 km S de Fagaras si 75 km V de Brasov

Manastirea Dejani manastire de calugari hramul Acoperamantul Maicii Domnului districtul Fagarasului generalul Bucow manastiri brasov manastiri brasovene manastiri fagaras manastire fagaras coxa vara

Manastirea Rohia


 


ste manastire de calugari, 20 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", zi de mare pelerinaj. Se afla in satul Rohia, in apropierea orasului Tg. Lapus, la 7 km S de Tg. Lapus si 57 km N de Dej, cu acces pe soseaua nemodernizata de peste culmea Magoaja.

Manastirea Rohia hramul Adormirea Maicii Domnului satul Rohia orasulTg. Lapus arhitectura originala Casa Poetului Nicolae Steinhardt – Delarohia Are un atelier de sculptura. coxa vara

Manastirea Varatec

 
 


Este manastire de calugarite, cu 504 vietuitoare. Se afla in satul Varatec, com. Agapia, jud. Neamt

Manastirea Varatec calugarite Varatec com. Agapia jud. Neamt Mitropolitul Veniamin Costachi Schimbarea la Fata mormantul Veronicai Micle Detine arhondaric coxa vara

Burete de mai

Burete de mai.
Calocybe gambosa sau Tricholoma georgii. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila, creste in grupuri pe sol, in pajisti, taieturi de padure, gradini, primavara si vara. Cand fructificatiile sunt tinere, palaria este emisferica apoi plana, carnoasa, cu diametrul de 6-12cm, neteda, de culoare alba-crem sau alba-cenusie cu nuante galbui. Pe partea inferioara are lamele sinuoase, albe sau albe-cenusii. Piciorul de 4-8 cm lungime este albicios, tare, iar carnea alba, cu miros de faina si cu gust dulce.
Alimentatie- foarte bune calitati gastronomice. Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat de clatite, musaca, sos de ciuperci, supa, etc). se conserva bine. Dupa uscare isi pastreaza majoritatea calitatilor. Francezii o considera cea mai gustoasa ciuperca.
Medicina umana- principiile active pe care le contine au efect antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care provoaca inflamatii purulente. Recomandata in meniurile diabeticilor.

burete de mai retete burete mai medinica burete mai diabet burete mai burete pentru diabet boli bureti mai coxa vara

Burete galben

Burete galben.
Clitocybe geotropa. Fam Tricholomataceae.
Ciuperca intalnita vara si toamna (VIII-XI) prin paduri, poiene, liziera padurii, vegetand in grupuri sub forma de cercuri. Palaria carnoasa, convexa, apoi plana si putin adancita in centru, in cele din urma palniata, cu diametrul de 10-30cm, totdeauna mamelonata, cu marginea lasata in jos, la exemplarele tinere, usor rasucita in interior. Fata superioara glabra, foarte fin catifelata, galbena-portocalie. Fata inferioara cu lamele decurente, albe apoi crem. Picior plin, spongios, fara inel, cilindric, la baza usor ingrosat, inalt de 8-15cm diametrul de 2-3cm, alb galbui. Carnea consistenta la inceput, apoi moale alba, cu miros placut.
Alimentatie- Ciuperca cu valoare mare alimentara. Utilizata la foarte multe preparate culinare.

Burete galben ciuperci paduri transilvania conserve de ciuperci galbene ciuperci de padure transilvania coxa vara

Burete pestrit

 

Burete pestrit.
Amanita pantherina. Fam Amanitaceae.
Denumiri populare: burete bulbos, buretele panterei.
Ciuperca toxica intalnita in lunile VII-X pe sol, prin padurile de foioase.
Descriere- este o specie foarte otravitoare. Palaria la inceput convexa, devine plana (intinsa) la maturitate, carnoasa, cu marginea striata. Pe timp umed are aspect vascos, iar pe timp uscat este lucioasa, de culoare cafenie sau cenusiu-olivacee, in centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta solzi albi dispusi in cercuri concentrice iar pe partea inferioara numeroase lamele libere, albe. Piciorul are 10-15cm inaltime si 0,5-3cm grosime. Alb cu inel membranos, de culoare alba, striat, orientat in jos. Deasupra inelului piciorul este neted si subtire, la baza bulbos, inconjurat de solzi in forma de inele de culoare alba. La maturitate piciorul este gol in interior, carnea este alba.
Se intalneste vara si toamna in padurile de conifere si foioase.
Toxicitate- contine aceleasi principii toxice ca Palaria sarpelui. Toxicitatea provoaca sindromul pantherian. Se declanseaza la 1-4 ore prin tulburari digestive (greturi, vome, dureri abdominale), urmate de tulburari psihomotorii (delir, halucinatii, agitatie) se trece la o veselie extraordinara, la o stare de nebunie furioasa, confuzie mintala. Starea dureaza cateva ore apoi se instaleaza o coma (3-8ore) la capatul careia se trezeste spontan, acuzand ameteli si usoare halucinatii. Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate pricinui moartea.

Burete pestrit burete bulbos buretele panterei burete paduri de foioase bureti otravitori bureti periculosi coxa vara

Burete laptos

Burete laptos.
Lactarium piperatus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.
Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.

Burete laptos burete acru burete alb burete iute burete piperat burete usturos iuţari bureti usturoi preparare bureti la gratar bureti la gratar bureti usturoi cu branza coxa vara

Burete de scorbura

Burete de scorbura.
Volvariella bombycina. Fam Amanitaceae.
Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna in interiorul scorburilor arborilor batrani si pe trunchiurile putrezite de tei, castan, fag sau ulm. Palaria ovoida sau campanulata, cu diametrul de 8-20cm carnoasa. Fata superioara intens paroasa, galbuie, rar alba. Fata inferioara cu lamele libere, albe, apoi roz.
Piciorul plin, neted, lung de 6-15cm, diametrul 1-1,50cm, alb sau galbui, cu volva foarte mare la baza, lobata, albicioasa, ce acopere la inceput intreg corpul fructifer. Carnea moale, alba, cu miros placut.
Alimentatie. Valoare alimentara foarte mare, gustoasa in diferite preparate culinare.

Burete de scorbura bureti comestibili de scorbura ciuperci gustoase ciuperci valoare alimentara mare clasificarea ciupercilor coxa vara

Ciuperca de balegar

Ciuperca de balegar.
Agaricus campestre. Fam. Agaricaceae.
Denumiri populare: ciuperca de gunoi.
Descriere- ciuperca saprofita comestibila, intalnita primavara V-X pe balegar si in locurile bine ingrasate cu gunoi, prin pajisti, gradini, mai ales acolo unde stationeaza oile.
Palaria globuloasa, apoi hemisferica, cu centrul perfect plat, diametrul 3-8cm. Fata superioara cu caticula groasa, neteda, matasoasa, uneori scuamoasa, alba, alb-galbuie sau alb murdar. Fata inferioara cu lamelele distantate, albe apoi roz, brun purpurii, in cele din urma maro inchis sau negre. Piciorul plin, tare, neted, alb, ingustat la baza, lung de 3-8cm, diametrul 1-1,5 cm cu inel ingust si caduc. Pe partea inferioara putin scamos, rasfrant in jos si situat in treimea superioara. Carnea groasa, alba, in sectiune se inroseste putin, miros si gust placut usor aromat.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Des folosita in preparate culinare. Foarte gustoasa fripta. Pentru iarna se usuca greu si isi pierde in mare parte calitatile (gust si miros).

Ciuperca de balegar ciuperca de gunoi ciuperca agaricus ciuperci fripte bureti fripti ciuperci uscate bureti uscati bureti pe ata coxa vara

Chitarca

Chitarca.
Boletus duriusculua Fam. Boletaceae.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.
Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.
Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.

Chitarca ciuperca vascoasa ciuperca vara si toamna ciuperci in muntii romaniei bureti in transilvania ciuperca catifelata toate ciuepercile bureti bunici coxa vara



 
213.136.76.7