conserva de bureti



Buretele cerbilor

Buretele cerbilor.
Scoleroderma aurantium Fam. Sclerodermataceae.
Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.
Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.
Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.

Buretele cerbilor bureti cerb intoxicatii ciuperci ciuperci greturi ciuperci diaree ciuperci miros urat toxinfectii alimentare ciuperci

Buretele oilor

Buretele oilor.
Scutiger ovinis Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-X pe sol prin padurile de conifere din regiunea montana.
Descriere- Corpuri fructifere strans grupate, adesea concrescute. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa cu diametrul de 5-11cm grosime 1-2cm, cu marginea rasucita, adesea neregulata, sudata de palaria exemplarelor alaturate. Fata superioara neteda, mai tarziu crapata in campuri areolate, albicioasa sau cenusie-galbuie. Fata inferioara cu tuburi sporifere albe foarte scurte cu porii foarte mici circulari sau unghiulari, albi, apoi galbui. La atingere partea inferioara se ingalbeneste. Picior cilindric, tare, solid, ingustat la baza, central.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Consumata in stadiul tanar in diferite preparate culinare.

Buretele oilor ciuperci palaria sferica ciuperci oi ciuperci pasune ciuperci comestibile oi retete ou cu ciuperci ciuperci galbui bureti la borcan cu otet

Burete tepos

Burete tepos.
Hydnum repandus Fam. Hydnaceae.
Ciuperca comestibila. Se intalneste in lunile VII-X. prin padurile de foioase si rasinoase.
Denumiri populare: burete spinos, flocosel.
Descriere- palaria convexa, carnoasa, diametrul 6-12cm, cu marginea ondulata. Fata superioara fin catifelata, pruinoasa, galben albicioasa sau ocru-brunie. Fata inferioara sub forma de tepi inegali, fragili, apropiati ocru-galbui. Picior central sau excentric, lung de 3-8cm diametrul 0,5-3cm, cilindric, putin ingustat catre baza, carnos, plin in interior, neted, alb sau de aceiasi culoare cu palaria. Carnea groasa, sfaramicioasa, alba sau galbuie, gust putin amar, miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Utilizati in diferite retete culinare sau preparati ca muraturi iarna. Deoarece apa in care se fierb are gust amar, se arunca, se toarna peste ei alta apa clocotita si se fierb in continuare. Se conserva in otet.

Burete tepos burete spinos flocosel conserva in otet ciuperci bureti in otet ciuperci in otet bureti cu tepi

Bureti galbiori.

Bureti galbiori.
Lactarius mitissimus Fam Russulaceae.
Descriere: ciuperca ne comestibila. intalnita in lunile sept-oct, printre perinite de muschi din padurile de rasinoase. Palaria mamelonata diametrul 3-5cm. Fata superioara portocalie, putin vascoasa pe timp umed. Fata inferioara cu lamele crem ocracee. Picior plin, apoi gol, lung de 3-8cm diametrul 0,4-0,9cm portocaliu deschis. Carnea galbuie cu latex alb, gust amar, miros mai mult sau mai putin ne placut.

Bureti galbiori ciuperca necombestibila bureti octombrie ciuperci noiembrie bureti octombrie bureti noiembrie burete galben

Chitarca

Chitarca.
Boletus duriusculua Fam. Boletaceae.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.
Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.
Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.

Chitarca ciuperca vascoasa ciuperca vara si toamna ciuperci in muntii romaniei bureti in transilvania ciuperca catifelata toate ciuepercile bureti bunici

Ciuperci asiatice - Kawaratake

 

Ciuperci asiatice Kawaratake. Coriolus versicolor.
Este cea mai studiata ciuperca din lume, atat pentru calitatile sale de lupta impotriva cancerului, cat si pentru alte proprietati medicinale. Din 1970 pana azi s-au efectuat pe aceasta ciuperca peste 300 de studii clinice. Numele de Kawaratake este cunoscut in Japonia, chinezii denumind-o Yun Zhi, iar in Europa fiind cunoscuta ca „Turkei Tail” –(coada curcanului).
Din 1977 tratamentele contra cancerului cu produse din aceasta ciuperca sunt aprobate in mod oficial de autoritatile japoneze.
Din aceasta ciuperca s-au extras o serie de polizaharide care au dovedit proprietati imunostimulatoare exceptionale (pentru cunoscatori sub denumirea de Krestin-PSK si polizaharidele peptidice PSP). Acestea unt principalele substante care fac din Kawaratake o ciuperca de temut impotriva cancerului.
Pentru potentarea si diversificarea efectulu anticancerigen Kawaratake poate sa se asocieze si cu ghimber, extract de Maitake, vitamina C si o substanta extrasa din piperul negru, numita bioperin.
Efecte terapeutice:
-Antitumorale si imunostimulatoare puternice.
-Antibacteriene si antivirale.
-Reduce durerea, anxietatea, transpiratiile nocturne si voma la pacientii cu tumori.
-Reduce riscul de boli cardiovasculare (are efect hipotensiv) si sustine tratamentul postoperator.

cea mai populara ciuperca cea mai studiata ciuperca ciuperci impotriva cancerului ciuperci medicinale bureti terapii ciuperci china ciuperci japonia ciuperci efecte terapeutice ciuperca antitumoare ciperci antivirale ciuperci boli cardiovasculare

Ciuperca de campie

Ciuperca de camp.
Agaricus arvensis. Fam. Agaricaeae.
Denumiri populare: ciuperca de braniste.
Descriere- ciuperca intalnita de primavara pana toamna in lunile V-X- pe sol, in pajisti, tufarisuri, poieni, fanete, marginea padurilor, gradini. Palaria ovoida, globuloasa, semisferica, apoi intinsa, diametrul 8-15 cm. Fata superioara neteda, catifelata, alba, cu varsta galbena, uneori cu rest de val pe margine sub forma de scvame. Fata inferioara cu lamele stranse, albe, apoi roz, iar in cele din urma brun-negricioase.
Piciorul cilindric, matasos, atos-fibros, lung de 8-12 cm, diametrul 1-2 cm, la baza mai ingrosat, prevazut in treimea superioara cu un inel membranos dublu, rasfrant in jos, alb, apoi galbui. Carnea moale in palarie, fibros-atoasa in picior, alba, gust dulce, de nuca, miros de migdale amare sau ananas.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare.

Ciuperca de campie ciuperca de braniste ciuperci pajisti bureti tufisuri ciperci de gradina bureti marginea padurilor ciuperci comestibile padure ciuperci poieni

Ciuperca de camp

Ciuperca de camp
Psaliota campestris Fam. Lepiotaceae.
Denumiri populare: ciuperca de balegar.
Descriere: ciuperca foarte raspandita pe campuri, prin pasuni si fanete. Palaria alba pe fasa superioara, are pe fata inferioara lamele roz, care se innegresc la maturitate. Are gust dulceag si miros placut.
Alimentatie: mare valoare alimentara fiind una dintre cele mai folosite ciuperci in alimentatie, fripta pe jar ori in tigaie sau gatita. in unele zone, ciupercile se insira pe ata, se usuca si se folosesc iarna.

Ciuperca de camp ciuperca de balegar bureti de camp harta cu ciuperci harti ciuperci paduri bureti bureti in transilvania ciuperci dulci ciuperci pe jar ciuperci uscate pe ata

Galbiori

Galbiori.
Cantharellus cibaris, Fam. Cantharellaceae.
Denumiri populare: burete galben, ciga mica, ciuciuleti galbiori, ciureti, unghia caprei, urechiusa.
Descriere- ciuperca comestibila cu palaria de culoare galbena, ca galbenusul de ou, in forma de palnie, de 5-10cm diametru. Marginea este rasfranta si ondulata. Lamelele se prelungesc pe picior, au culoare galbena, piciorul de 3-4 cm lungime si 2 cm grosime, carnos. Carnea este alba in interior si galbena spre exterior, cu miros si gust placut. Creste in padurile de fag si mesteacan, precum si in padurile de rasinoase, formand grupuri numeroase. Se intalneste din iunie pana in octombrie.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Foarte cautati. Nu sunt viermanosi. Utilizati la diferite preparate culinare. Pentru iarna se conserva in sare, se usuca sau se mureaza. Prin uscare si macinare se obtine praful de ciuperca care se adauga la diferite mancaruri de ciuperci sau alte mancaruri.
Atentie! Se poate confunda cu Omphalotus olearius. Aceasta are lamelele neregulate.

galbiori burete galben ciga mica ciuciuleti galbiori ciureti unghia caprei urechiusa ciuperci paduri fag si mesteacan ciuperci din iunie pana in octombrie conserva de ciuperci cu sare ciuperci uscate pentru iarna ciuperci murate pentru iarna

Conservarea carnii

Industria alimentara a descoperit si foloseste de foarte mult timp metode de consenvare a carnii. Noi nu le vom descriem pe toate.
Cea mai veche metoda de conservare a carnii este uscarea. Uscarea carnii trebuie aplicata doar in anumite limite, caci uscarea totala duce la deshidratarea exagerata a celulelor, la asemenea modificari in carne incit ea devine necomestibila. Prin uscarea exagerata a carnii se distrug celulele, acestea piezindu-si capacitatea de absortie si legare a apei.
O alta metoda este congelarea. Macelariile desfac adesea carne congelata prin metode de congelare rapida, industriala.



Decongelarea este o operatie care cere o mare grija, deoarece o procedura incorecta poate sa distruga produsul. Decongelarea se face la o temperatura cit mai apropiata de 0oC, chiar daca aceasta necesita un timp mai indelungat. Daca decongelam carnea la o temperatura mai ridicata (15-20 gr C) trebuie sa ferim carnea de curentii de aer, pentru a evita factorii care favorizeaza evaporarea. In caz ca decongelarea se face in apa, temperatura acesteia sa nu depaseasca 15 grade C.

...mai departe

Conservarea carnii Conservarea carnii de porc Conservarea carnii proapete de porc conserve de porc conserve de carne Conservarea carnii porc taiat



 
213.136.76.7