ciuperci valoare alimentara mare
Ciuperci asiatice- Cordyceps
Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului
Clitocibe
Clitocibe ciuperca comestibila ciuperci paduri rasinoase paduri etaj montan ciuperca rosiatica ciuperca reteta
Ciuperci otravitoare
dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare
Higrocibe
Higrocibe.
Hygrocybe punicea. Fam. Hygrophoraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X, prin pasuni, fanete si poiene. Palaria este la inceput convexa si mamelonata, apoi intinsa si in cele din urma in forma de palnie, uneori ondulata si crapata la margine, diametrul 5-12cm. Fata superioara neteda, rosie ca sangele. Fata inferioara cu lamele galbene, portocalii sau rosii, groase, spatiate. Piciorul cu suprafata fibros-striata, in interior gaunos, inalt de 6-8cm, diametrul 1-2,5cm, galben-portocaliu sau rosu, la baza alb. Carnea alba, groasa, fragila, dulce.
Alimentatie- valoare nutritiva foarte mare. Preparata capata gust si miros placut. Coloreaza mancarea in galben rosiatic. Foarte bune pentru supe si alte preparate culinare.
ciuperca comestibila Higrocibe ciuperca palarie convexa Hygrocybe punicea ciuperci pe pasuni
Iasca de cioata
Iasca de cioata.
Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.
Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.
Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal
Hribul vrajitoarei
Hribul vrajitoarei.
Boletus luridus. Fam. Boletaceae.
Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.
Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.
Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.
chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica
Rugaciune care se citeste in fiecare post
Rugaciune care se citeste in fiecare post
Ardeleanul si ... fructele de mare
banc fructe de mare fructe de padure
Ciuperci coapte conservate in otet
Ingrediente si cantitati:
1 kg ciuperci mari, 250 ml otet de 9 grade,
500 ml apa, 60 g sare, patrunjel si marar verde,
piper boabe, cateva felii de lamaie,
100 ml ulei, foi de dafin
conservarea ciupercilor in otet ciuperci coapte
Sfintii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur
Sfintii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, sunt sarbatoriti de Biserica Ortodoxa la 30 ianuarie.
Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur