cea mai studiata ciuperca



Buza caprei

Buza caprei.
Boletus subtomentosus. Fam. Boletaceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.
Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.

Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania

Chitarca

Chitarca.
Boletus duriusculua Fam. Boletaceae.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna VII-X pe sol, sub plopul tremurator. Palaria convexa, diametrul 7-12 cm. Fata superioara catifelata, deschis cenusie, alteori mai mult sau mai putin bruna-cenusie, sau bruna rosiatica, sferica, hemisferica, apoi intinsa. Fata inferioara cu tuburi sporifere prevazute cu pori albi pana la cenusiu-galbui. Picior albicios sau cenusiu, este umflat la baza, are culoare brun deschis ornamentat cu o retea sub palarie, cu scuame negricioase. Tuburile sporifere sunt simple albicioase, apoi galbene verzui. Porii de aceiasi culoare au tuburile sporifere circulare. Carnea alba, compacta, tare, cu gust si miros placut, sectionata capata un aspect rosiatic, apoi se innegreste la contact cu aerul, la baza piciorului se albastreste. Pe timp uscat este carnoasa, iar pe timp umed vascoasa. Sporii sunt galbeni, ocracei, fuziformi, netezi, gutulati.
Creste izolat sau in grupuri, in paduri de foioase, pe unde cresc salcii, plopi mesteceni. Exista in lunile de toamna.
Alimentatie. Valoare alimentara mare. Foarte buna. Utilizata in prepararea diferitelor mancaruri deosebit de gustoase. Se curata pielita pentru a nu da viscozitate preparatelor culinare.

Chitarca ciuperca vascoasa ciuperca vara si toamna ciuperci in muntii romaniei bureti in transilvania ciuperca catifelata toate ciuepercile bureti bunici

Ciuperci asiatice - Kawaratake

 

Ciuperci asiatice Kawaratake. Coriolus versicolor.
Este cea mai studiata ciuperca din lume, atat pentru calitatile sale de lupta impotriva cancerului, cat si pentru alte proprietati medicinale. Din 1970 pana azi s-au efectuat pe aceasta ciuperca peste 300 de studii clinice. Numele de Kawaratake este cunoscut in Japonia, chinezii denumind-o Yun Zhi, iar in Europa fiind cunoscuta ca „Turkei Tail” –(coada curcanului).
Din 1977 tratamentele contra cancerului cu produse din aceasta ciuperca sunt aprobate in mod oficial de autoritatile japoneze.
Din aceasta ciuperca s-au extras o serie de polizaharide care au dovedit proprietati imunostimulatoare exceptionale (pentru cunoscatori sub denumirea de Krestin-PSK si polizaharidele peptidice PSP). Acestea unt principalele substante care fac din Kawaratake o ciuperca de temut impotriva cancerului.
Pentru potentarea si diversificarea efectulu anticancerigen Kawaratake poate sa se asocieze si cu ghimber, extract de Maitake, vitamina C si o substanta extrasa din piperul negru, numita bioperin.
Efecte terapeutice:
-Antitumorale si imunostimulatoare puternice.
-Antibacteriene si antivirale.
-Reduce durerea, anxietatea, transpiratiile nocturne si voma la pacientii cu tumori.
-Reduce riscul de boli cardiovasculare (are efect hipotensiv) si sustine tratamentul postoperator.

cea mai populara ciuperca cea mai studiata ciuperca ciuperci impotriva cancerului ciuperci medicinale bureti terapii ciuperci china ciuperci japonia ciuperci efecte terapeutice ciuperca antitumoare ciperci antivirale ciuperci boli cardiovasculare

Ciuperca de campie

Ciuperca de camp.
Agaricus arvensis. Fam. Agaricaeae.
Denumiri populare: ciuperca de braniste.
Descriere- ciuperca intalnita de primavara pana toamna in lunile V-X- pe sol, in pajisti, tufarisuri, poieni, fanete, marginea padurilor, gradini. Palaria ovoida, globuloasa, semisferica, apoi intinsa, diametrul 8-15 cm. Fata superioara neteda, catifelata, alba, cu varsta galbena, uneori cu rest de val pe margine sub forma de scvame. Fata inferioara cu lamele stranse, albe, apoi roz, iar in cele din urma brun-negricioase.
Piciorul cilindric, matasos, atos-fibros, lung de 8-12 cm, diametrul 1-2 cm, la baza mai ingrosat, prevazut in treimea superioara cu un inel membranos dublu, rasfrant in jos, alb, apoi galbui. Carnea moale in palarie, fibros-atoasa in picior, alba, gust dulce, de nuca, miros de migdale amare sau ananas.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare.

Ciuperca de campie ciuperca de braniste ciuperci pajisti bureti tufisuri ciperci de gradina bureti marginea padurilor ciuperci comestibile padure ciuperci poieni

Ghebe

Ghebe
Armillariella tabescentes. Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila intalnita toamna VIII-X in grupuri reunite mai multe in manunchi, pe radacini si trunchiuri de copac putrede, in padurile de foioase, mai ales de stejar. Palaria convexa apoi intinsa, 5-6cm diametru cu marginea rasucita in jos, subtire, striata. Fata superioara bruna-galbuie, cu scvame cafenii. Fata inferioara cu lamele putin decurente, alb-galbuie. Picior fara inel. Carnea subtire alb-galbuie, gust amar-astringent, miros de lemn umed.
Alimentatie- foarte apreciata, gustoasa cu mare valoare alimentara.

ghebe ghebe cresc in manunchi ciuperci in manunchi ciuperci pe radacini si trunchiuri de copac ciuperci in paduri de stejar ciuperca miros lemn ciuperci gustoase

Crantanei

Crantanei.
Rusula delica Fam. Russulaceae.
Descriere- Ciuperca comestibila, intalnita vara si toamna VII-IX in padurile de foioase, pe soluri argiloase de obicei cu palarie aproape lipita de sol. Palarie convexa, apoi adancita la centru diametrul 8-15cm. Fata superioara albicioasa, uneori la margine cu pete ruginii, cateodata vascoasa. Fata inferioara cu lamele adunate, usor decurente, inegale, late de 4-10mm, usor nuantate albastrui verzui. Picior plin, tare, lung de 4-6cm diametrul 2-3cm albicios, uneori partea dinspre varf usor verzuie. Carnea alba, se rupe pocnind, fara miros caracteristic.
Alimentatie- valoare alimentara mare. Foarte gustoasa. Utilizata in diferite preparate culinare singura sau in combinatii cu alte ciuperci.

Cranţanei Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna ciuperca fara miros combinatii de ciuperci

Creasta cocosului

 
Creasta cocosului
Sparassis crispa. Fam. Claviriaceae.
Denumiri populare: cretusca, cretisoara, cretisoare.
Descriere- Ciuperca parazita comestibila, intalnita sporadic catre sfarsitul verii si toamna VIII-XI in padurile de pin, brad, rar in padurile de foioase, in jurul arborilor batrani. Seamana cu conopida. Corpurile fructifere au trunchi comun cu numeroase ramuri turtite, foliacee, dese, ondulate, albe-crem, acoperite cu strat himenial, diametrul 10-35cm. Trunchi gros, scurt cilindric, carnos, pruinos. Carnea fragila, alba, gust placut (asemanator celui de aluna), miros placut.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Foarte buna in preparate culinare. Se folosesc numai exemplarele tinere.

Creasta cocoÅŸului cretusca cretisoara cretisoar ciuperca italnita vara si toamna ciuperci arbori batrani ciuperca ca si conopida ciuperci miros placut ciuperci gust de alune ciuperci romanesti de padure

Ciuperca de camp

Ciuperca de camp
Psaliota campestris Fam. Lepiotaceae.
Denumiri populare: ciuperca de balegar.
Descriere: ciuperca foarte raspandita pe campuri, prin pasuni si fanete. Palaria alba pe fasa superioara, are pe fata inferioara lamele roz, care se innegresc la maturitate. Are gust dulceag si miros placut.
Alimentatie: mare valoare alimentara fiind una dintre cele mai folosite ciuperci in alimentatie, fripta pe jar ori in tigaie sau gatita. in unele zone, ciupercile se insira pe ata, se usuca si se folosesc iarna.

Ciuperca de camp ciuperca de balegar bureti de camp harta cu ciuperci harti ciuperci paduri bureti bureti in transilvania ciuperci dulci ciuperci pe jar ciuperci uscate pe ata

Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului

Craita

Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

 

craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris



 
213.136.76.7