cea mai otravitoare ciuperca



Ciuperci asiatice- Cordyceps

 

Ciuperci asiatice- Cordyceps.
(Cordyceps sinensis).
Cordycepsul este o ciuperca considerata ca un „cadou al zeilor” fiind cunoscuta si utilizata in medicina traditionala chineza de mai bine de 1200 de ani. Numele de cordyceps inseamna „iarna larva, vara planta” si se datoreaza faptului ca intr-o parte a ciclului sau biologic, in calitate de ciuperca, exista sub forma de planta, iar in cealalta sub forma de insecta (aflata in stadiul de larva). Acest fapt este mentionat pentru prima data in „Noul concept al farmacologiei” aparuta in China in 1757.
Etapele de metamorfoza si de simbioza (sau mai bine zis parazitoza) a cordycepsului pot fi rezumate astfel: vara dupa maturarea sporilor ciupercii, acestia se imprastie si nimerind pe larva omida) unui anumit fluture o paraziteaza, trecand de la stadiul vegetal la cel animal. Larva infectata se ingroapa in pamant unde hiberneaza sub forma de gogoasa, timp in care sporii de ciuperca se hranesc cu nutrientii din larva. Daca acestia se termina, cordycepsul este nevoit sa treaca la alimentarea cu radacinile unor plante, rezistand sub pamant la foame, frig si lipsa de oxigen vreme destul de indelungata. Primavara sporii trec la cresterea sub forma de planta, formeaza spori si ciclul se repeta.
Cordycepsul se gaseste destul de rar si poate fi intalnit la altitudini in jur de 3500m, in locuri izolate din Tibet, in provinciile Siciuani, Iuninani si Tanhai. Miceliul ciupercii este bogat in nutrienti si componenti biologici activi, din care putem enumera: acid cordycepic, acid glutamic, manitol, proteine, aminoacizi, polizaharide, magneziu si calciu, substante care fac din aceasta ciuperca extraordinara un mijloc de ameliorare a tonusului organismului.

Ciuperci asiatice- Cordyceps ciuperca cadoul zeilor Noul concept al farmacologiei ciuperca altitudine ciuperca tibet Stimuleaza funcţiile organismului din punct de vedere fizic psihic şi imunitar protectoare renale şi pulmonare scade nivelul colesterolului

Craita

Craita.
Amanita caesarea. Fam. Amanitaceae.
Denumiri populare: burete domnesc, craint, roinita.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in luna Iulie prin cerete, gorunete, stejaris. Palaria sferica, semisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata, diametrul 8-20cm. Fata superioara cu cuticula neteda, stralucitoare, portocalie sau galben-portocalie, rar acoperita cu resturi de val. Fata inferioara cu lamele late, galbene aurii, libere, largi, inegale. Piciorul cilindric, ingrosat la baza, neted, apoi usor spongios, carnos, plin, lung de 8-16cm, diametrul 2-3cm, cu inel lat striat, de aceiasi culoare. Valva membranoasa, alba, densa, persistenta, rezistenta la rupere, cu aspectul unui saculet lobat. Carnea alba-galbuie, moale, miros si gust placut.
Alimentatie: foarte buna cu foarte mare valoare alimentara. Folosita la diferite tipuri de supe, mancare. Pentru iarna se usuca. Mult pretuita de Romani. Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca.

 

craita burete domnesc craint roinita diferite tipuri de supe ciperci uscate pentru iarna Gurmanzii o considera cea mai gustoasa ciuperca luna Iulie prin cerete gorunete stejaris

Clitocibe

Clitocibe.
Clitocybe alexandri. Fam. Tricholomataceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile IX-X pe solul padurilor de rasinoase din etajul montan. Palaria groasa carnoasa cu diametrul de 10-15cm. Fata superioara roscat bruna. Fata inferioara cu lamele decurente, brune crem. Piciorul lung de 5-7cm, cu diametrul de 2-4cm, alb murdar, lanos la baza.
Alimentatie- ciuperca cu mare valoare alimentara utila la diferite preparate culinare.

Clitocibe ciuperca comestibila ciuperci paduri rasinoase paduri etaj montan ciuperca rosiatica ciuperca reteta

Ciuperci otravitoare

Ciuperci otravitoare.
in comparatie cu numarul mare al ciupercilor, cele otravitoare reprezinta un procent destul de mic. Actiunea lor toxica se datoreste unor substante numite alcaloizi. Toxicitatea alcaloizilor este diferita la diverse specii de ciuperci. Cea mai toxica dintre ele este Amanita phalloidea care provoaca intoxicatii mortale. Ea contine mai multe substante toxice ca: falina (cu actiune hemolitica), amanitina, faloidina.
Simptomele de intoxicare apar abia dupa 8-12 ore de la consumarea ciupercilor si constau in dureri de stomac, voma, diaree, tulburari nervoase, paralizia inimii. in functie de cantitatea de ciuperci ingerate intoxicatul poate sa traiasca intre 24 ore si 6 zile.
Speciile Amanita verna si Amanita virosa produc simptome asemanatoare cu prima. A. Muscaria contine substanta toxica muscarina care provoaca sindromul muscarian ce se manifesta prin tulburari gastrointestinale si nervoase, halucinatii, dar foarte rar acesta intoxicatie este mortala. Tulburari asemanatoare dau si A. pantherina precum si alte specii. De pilda: Tricholoma tigrinum, Hebeloma crustuliniforme s.a. provoaca tulburari gastrointestinale. Chiar si ciupercile inofensive sau comestibile, daca sunt consumate in cantitate prea mare, pot cauza indigestii.

dureri de stomac voma diaree tulburari nervoase paralizia inimii tulburari gastrointestinale şi nervoase halucinaţii indigestie ciuperci Ciuperci otravitoare

Gulas bograci

Ingrediente

1-2 cepe , 3-4 morcovi, 1 ardei gras , 2 rosii, 6oo g carne (preferabil de vita), 4oo g cartofi, 1 ou , faina, piper, sare, 1 lingurita cu virf vegeta, boia, 7 g chimion ,patrunjel verde , putin ulei.


 

Gulas bograci gulas bihor gulas transilvania bograci ardeleensc bograci carne vita gulas cu galuste galuste si cartofi galuste la ceaun

Higrocibe

Higrocibe.

Hygrocybe punicea. Fam. Hygrophoraceae.

Ciuperca comestibila intalnita in perioada VIII-X, prin pasuni, fanete si poiene. Palaria este la inceput convexa si mamelonata, apoi intinsa si in cele din urma in forma de palnie, uneori ondulata si crapata la margine, diametrul 5-12cm. Fata superioara neteda, rosie ca sangele. Fata inferioara cu lamele galbene, portocalii sau rosii, groase, spatiate. Piciorul cu suprafata fibros-striata, in interior gaunos, inalt de 6-8cm, diametrul 1-2,5cm, galben-portocaliu sau rosu, la baza alb. Carnea alba, groasa, fragila, dulce.

Alimentatie- valoare nutritiva foarte mare. Preparata capata gust si miros placut. Coloreaza mancarea in galben rosiatic. Foarte bune pentru supe si alte preparate culinare.

ciuperca comestibila Higrocibe ciuperca palarie convexa Hygrocybe punicea ciuperci pe pasuni

Hrib tiganesc

Hrib tiganesc.

Boletus satanas. Fam Boletaceae.

Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.

Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.

Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.

 


 

 

buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare

Iasca de cioata

Iasca de cioata.

Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.

Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.

Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal

Hribul vrajitoarei

Hribul vrajitoarei.

Boletus luridus. Fam. Boletaceae.

Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.

Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.

Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.

chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica

Hulubita

Hulubita.

Russuka aurata. Fam Russulaceae.

Descriere- Ciuperca comestibila întalnita în lunile VII-IX pe sol, prin paduri de foioase si rasinoase. Palaria convexa, cu pielita ne separabila de carne, diametrul 6-9cm. Fata superioara galbena-aurie sau portocalie. Fata inferioara cu lamele albe-crem, iar muchia lor galben-pal. Piciorul spongios lung de 3-8 cm diametrul 1-2cm. Galben-pal. Carnea alba, sub pielita galbena, dulce.

Alimentatie- valoare alimentara mica. Întrebuintata la diferite preparate culinare.

Russuka aurata Fam Russulaceae Carnea alba sub pieliţa galbena dulce ciuperca



 
213.136.76.7