bran romania



Trufe in Transilvania

Trufele sunt numite ÅŸi diamantele negre ale pamântului sau diamantele gastronomiei, delicatese de neegalat. Trufele sunt ciuperci care cresc in pamant in mod normal la adâncime de 10-40 cm
Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce aparÅ£in genului Tuber. Trufele se gasesc în emisfera de Nord, între 25 ÅŸi 60 grade latitudine în climat foarte diferit: tropical, mediteraneean, temperat sau temperat rece, continental sau continental rece.

Trufe in Transilvania trufe caini dresati caini pentru trufe zonele trufelor harta trufelor carti trufe trufe in romania trufe in europa trufa afacere retete trufe ciuperci scumpe porci trufe

Placinta cu pui

Ingrediente:

1 ceapa tocata, 3 morcovi cubulete, sare,
piper, ulei, 300g smantana, 100g branza rasa,
patrunjel, 4-5 cartofi fierti,
300g came de pui, 100g pui afumat

Placinta cu pui retete cu pui pui cu smantana si branza carne de pui piept de pui cu smantana piept de pui placinta dobrogeana placinta romania placinta cu carne

Gogosi

Ingrediente:

100 g brinza de vaci, 100 g cascaval ras,
100 g telemea rasa, 2 oua mari, 50 g,faina, marar

Gogosi gogosi ardelenesti cum fac gogosi vreau reteta de gogosi cum prepar gogosii gogosi cu branza cum fac langosi cu branza gogosi cu branzade vaci si telemea

Burete laptos

Burete laptos.
Lactarium piperatus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.
Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.

Burete laptos burete acru burete alb burete iute burete piperat burete usturos iuţari bureti usturoi preparare bureti la gratar bureti la gratar bureti usturoi cu branza

Buza caprei

Buza caprei.
Boletus subtomentosus. Fam. Boletaceae.
Descriere: ciuperca comestibila intalnita in lunile VII-X, pe soluri acide din padurile de foioase, conifere, etc. Palaria convexa, carnoasa, diametrul pana la 10 cm. Fata superioara tomentoasa, bruna-olivacee sau bruna-galbuie, uscata de cele mai multe ori crapata. Fata inferioara cu tuburi sporifere cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni. La atingere se albastresc. Piciorul cilindric, adesea sinuos, lung pana la 10 cm diametrul 1-2cm, galbui ornamentat cu striuri brunii. Carnea moale, galbuie-albicioasa, sub cuticula brunie, miros si gust placut.
Alimentatie- valoare culinara si nutritiva mica.

Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania

Ciuperca de campie

Ciuperca de camp.
Agaricus arvensis. Fam. Agaricaeae.
Denumiri populare: ciuperca de braniste.
Descriere- ciuperca intalnita de primavara pana toamna in lunile V-X- pe sol, in pajisti, tufarisuri, poieni, fanete, marginea padurilor, gradini. Palaria ovoida, globuloasa, semisferica, apoi intinsa, diametrul 8-15 cm. Fata superioara neteda, catifelata, alba, cu varsta galbena, uneori cu rest de val pe margine sub forma de scvame. Fata inferioara cu lamele stranse, albe, apoi roz, iar in cele din urma brun-negricioase.
Piciorul cilindric, matasos, atos-fibros, lung de 8-12 cm, diametrul 1-2 cm, la baza mai ingrosat, prevazut in treimea superioara cu un inel membranos dublu, rasfrant in jos, alb, apoi galbui. Carnea moale in palarie, fibros-atoasa in picior, alba, gust dulce, de nuca, miros de migdale amare sau ananas.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare.

Ciuperca de campie ciuperca de braniste ciuperci pajisti bureti tufisuri ciperci de gradina bureti marginea padurilor ciuperci comestibile padure ciuperci poieni

Castelul Bran

Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.

castelul bran bran transilvania bran brasov bran romania castele transilvania castele ardeal castele romania cel mai frumos castel castel regesc castel regina maria bran regina maria

Pasca cu branza de vaci

Ingrediente:

 250 g faina, 150 g zahar, 80 g unt,
1 ou, 1 galbenus, 1 varf de cutit de sare,
faina pentru framantat.

Umplutura:
3 oua, 600 g branza de vaci nu prea grasa,
50 g unt, 150 g zahar, 200 g smantana,
1 lingura praf de copt, zahar pudra

Pasca cu branza de vaci retetta pasca retete pasca reteta pasca cu branza pasca cu branza

Dragobete

DRAGOBETE, care era numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, era un zeu tanar al dacilor care era sarbatorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia si Transilvania la o data fixa în fiecare an.

dragobete romania

Medicina ardeleneasca - epigrama

medicina ardeleneasca palinca ceapa branza



 
213.136.76.7