Atinge amintirea
Manastirea Glavacioc
Este manastire de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Buna Vestire" (25 martie). Se afla in com. Stefan cel Mare, jud. Arges, la 64 km SE de Pitesti si 35 km S de Gaesti
manastire de calugari hramul Buna Vestire com. Stefan cel Mare jud. Arges Egumenul Stefan Atinge amintirea
Manastirea Izvorul Miron
Este manastire de calugari, cu 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie). Se afla in satul Romanesti, com. Tomesti, jud. Timis, la 50 km NE de Lugoj si 60 km V de Deva (pe DN Deva - Lugoj - Timisoara -159 km).
manastire de calugari satul Romanesti com. Tomesti jud. Timis hramul Sfantul Ilie Patriarhul Miron Cristea Atinge amintirea
Manastirea Maglavit
Este manastire de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti). Se afla in com. Maglavit, jud. Dolj, la 60 km SV de Craiova si 18 km NE de Calafat, pe drumul modernizat Craiova - Calafat (87 km), apoi un segment drum modernizat desprins spre Maglavit.
Manastirea Maglavit manastire de calugari hramul Izvorul Tamaduirii com. Maglavit jud. Dolj Petrache Lupu Atinge amintirea
Manastirea Moisei
Este manastire de calugari, 5 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj cu veche traditie, pana in Moldova. Se afla in com. Moisei, jud. Maramures, la 13 km SE de Viseul de Sus si 10 km V de Borsa, pe DN Sighet-Borsa-Prislop-Vatra Dornei (171 km).
Manastirea Moisei manastire de calugari hramul Adormirea Maicii Domnului com. Moisei jud. Maramures Sighet-Borsa-Prislop-Vatra Dornei muntelui Pietrosu Rodnei Moise Coman egumenul Timotei Brasoveanu stil bizantin atelier de pictura icoane Atinge amintirea
Burete dulce
Burete dulce burete laptos burete rosu laptuca dulce pita vacii painea padurii rascov auriu vinetica cu lapte ciperci paduri de mesteacan ciperci salata salata ciuperci crude ciperci supa tocanita de ciuperci Atinge amintirea
Buretele oilor
Buretele oilor ciuperci palaria sferica ciuperci oi ciuperci pasune ciuperci comestibile oi retete ou cu ciuperci ciuperci galbui bureti la borcan cu otet Atinge amintirea
Buza caprei
Buza caprei ciuperci iulie octombrie ciuperca palarie convecsa ciuperca miros si gust placut paduri cu ciuperci harta ciupercilor in romania ciuperci in romania Atinge amintirea
Hrib tiganesc
Hrib tiganesc.
Boletus satanas. Fam Boletaceae.
Denumiri populare: buretele dracului, burete rosu, hribul dracului, manatarca dracului.
Descriere- Ciuperca toxica, otravitoare, este foarte otravitoare si creste pe sol in padurile de foioase. Fructificatia are o palarie mare de 10-20 si chiar 30 cm in diametru, groasa, bombata cenusie sau alba-cenusie usor patata cu galben sau verzui. Pe partea inferioara prezinta niste pori fini, de culoare rosie-sangerie, care la atingere se coloreaza in albastru. Carnea este alba sau galbena-deschis, iar la contact cu aerul se albastreste. Are gust dulceag. Piciorul este foarte gros si umflat, bulbos, rosiatic la baza si galbui spre partea superioara. Prezinta pe toata suprafata o ornamentatie sub forma de retea, rosie ca sangele.
Toxicologie- principiile toxice nu sunt cunoscute. Suspecta de a contine muscarina. Consumata produce tulburari gastrointestinale cu dureri violente ce pot dura cateva zile, fara a fi letala. Unele persoane o suporta.
buretele dracului burete roşu hribul dracului mânatarca dracului hrib tiganesc ciuperca toxica ciuperca otravitoare Atinge amintirea
Iasca de cioata
Iasca de cioata.
Fomes marginatus Fam. Poliporaceae.
Descriere: se intalneste la conifere, foioase, foarte frecvent in zona de munte. Ea poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici: corpurilefructifere au forma de copita de cal, de 10-30 cm in diametru, cu zone concentrice, de culoare albicioasa la inceput si bruna-rosiatica la maturitate, cu o margine caracteristica rosiatica, lucioasa. Pe partea inferioara sunt albicioase, la atingere se brunifica, au pori circulari, mici albiciosi-galbui.
Iasca de cioata Fomes marginatus Fam. Poliporaceae ciuperci de munte ciuperci padure conifere ciuperci in padure foioase ciuperca copita cal Atinge amintirea
Hribul vrajitoarei
Hribul vrajitoarei.
Boletus luridus. Fam. Boletaceae.
Denumiri populare: chitarca, mitarca grasa, pitarca.
Descriere-ciuperca comestibila întalnita vara si toamna în lunile VI-X pe solurile calcaroase si neutre, prin paduri, uneori pajisti. Palaria sferica, semisferica, apoi întinsa diametrul 5-19cm, carnoasa. Fata superioara fin catifelata, brun-oliv, bruna-portocalie, bruna-închis, uneori rosiatica. Fata inferioara cu tuburi sporifere lungi pana la 2,5cm, galbene, apoi verzui sau purpuriu închis, prevazute cu pori circulari rosiatici portocalii sau rosu-brun, la atingere se albastresc. Piciorul usor îngust sub palarie, umflat la baza, lung de 5-13cm diametrul 2-5cm, portocaliu, spre baza purpuriu închis, în partea superioara cu o retea de vinisoare rosii, brun la baza. Carnea compacta, galbena, în contact cu aerul se albastreste, iar la contact cu tuburile sporifere se profileaza pentru putin timp o dunga rosie sau roz, miros si gust placut.
Alimentatie-valoare alimentara mica. Foarte buna, utilizata în multe preparate culinare.
chitarca mitarca grasa pitarca hribul vrajitoarei ciperca comestibila vara si toamna ciuperca valoare alimentara mica Atinge amintirea