Burete de roua 2.
Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila ntalnita n lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.
Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.
Descriere- palarie convexa la nceput apoi ntinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, nalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.
burciori bureti de pajiste ciocarlie burete de roua bureti fanete buretu poiene ciperci pentru supa ciuperci pentru toate felurile de mancare
Burete de soc.
Auricularia auricula-judae. Fam. Auriculariaceae.
Denumiri populare- urechea lui Iuda.
Descriere- Ciuperca comestibila intalnita in tot cursul anului chiar si iarna. Traieste pe trunchiurile de soc, salcie, stejar, salcam, nuc, plop, ulm, dud. Creste in „buchete”. La inceput este in forma de cupa, apoi cu aspect de ureche, diametrul 2-8cm. Proaspete sunt gelatinoase, elastice, galbui-brune, uneori cu nuante roz, mai tarziu brune-negricioase. Uscate sunt fragile, subtiri, translucide (seamana cu cleiul intarit). Fata externa paros catifelata (peri desi scurti). Fata interna acoperita cu strat himenal cenusie sau bruna purpurie.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Se pot consuma cruzi ca salata, sau pregatiti sub forma de mancare.
Burete de soc urechea lui Iuda bureti care se pot consuma cruzi retete bureti cruzi bureti de soc
Burete laptos.
Lactarium piperatus. Fam. Russulaceae.
Denumiri populare: burete acru, burete alb, burete iute, burete piperat, burete usturos, iutari.
Descriere- ciuperca comestibila- este o specie care se intalneste foarte frecvent in regiunile de deal si munte, mai rar la campie. Creste in paduri de foioase sau de rasinoase, vara la inceputul toamnei. Palaria este de 10-20cm diametru, la maturitate in forma de palnie larg deschisa, cu marginea rasfranta, de culoare alba, apoi galbuie. Lamelele la inceput albe, la maturitate galbui, carnea alba, tare, cu gust piperat si miros placut. La rupere curge un latex alb. Piciorul de 4-8cm grosime este alb si tare.
Alimentatie. Valoare alimentara mica. Folosit in alimentatie fript pe jar sau fierti. Dupa fierbere se conserva in otet pentru iarna. in unele zone se pun pentru iarna in putina cu sare si se mureaza.
Burete laptos burete acru burete alb burete iute burete piperat burete usturos iuţari bureti usturoi preparare bureti la gratar bureti la gratar bureti usturoi cu branza
Burete de roua 2.
Marasimus oreades Fam. Tricholomataceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile V-XI prin pasuni, fanete, poiene, margini de paduri.
Denumiri populare: burciori, bureti de pajiste, ciocarlie.
Descriere- palarie convexa la inceput apoi intinsa, usor mamelonata, diametrul 2-5cm. Fata superioara neteda, brun-deschis sau palid-crem-alutacee. Fata inferioara cu lamele groase, spatiate albicioase apoi crem-ocracee. Piciorul cilindric, plin, neted, inalt de 4-10cm diametrul 0,3-0,5cm brun deschis sau crem, fainos floculos, greu de rupt. Carnea albiciosa, elastica, subtire cu miros si gust placut.
Alimentatie- valoare alimentara foarte mare. Excelenta pentru supe si orice fel de mancare. Pentru iarna se usuca pastrandu-si perfect calitatile.
bureti de prun retete cu bureti de prun bureti la bircan conserva de bureti saramura de bureti prun preparare bureti d prun
Burete puturos.
Phallus impudicus. Fam Phalaceae.
Denumiri populare- bozus, burete de buba, burete de inimioara.
Descriere: Ciuperca comestibila in stadiul tanar, dar otravitoare. Se intalneste in lunile: V-XI pe sol umed si umbrit in padurile de foioase si conifere, pajisti, gradini, parcuri, etc. Palarie conica, caracteristica si miros puternic de cadavru care atrage mustele si alte insecte.
in traditia populara. Se folosea la bube si dalac (carbune). Se culegea si se usca, iar cand se intrebuinta se muia in apa calda, se ungea cu miere si apoi se punea pe bube sau basica, ca sa aline durerile si sa le usuce. Zeama se bea contra durerilor de inima. in tinutul Botosanilor se folosea pentru muscatura de sarpe si de nevastuica. Se zdrobea coada buretelui, se punea in lapte si apoi se turna pe rana.
Alimentatie- Utilizata in consum numai in stadiul foarte tanar. in unele regiuni, copii ii arunca palaria rau mirositoare consumand piciorul in stare cruda. Piciorul si „ouale” se pot mura pentru iarna, se pot folosi la condimentarea salatelor de boef, sau altor preparate culinare.
in antichitate a fost considerat un foarte bun afrodiziac. in Germania uscata se da in hrana vitelor pentru a se inmultii.
Burete puturos bozus burete de buba burete de inimioara besina calului ciuperci comestibile si otravitoare
Burete de scorbura.
Volvariella bombycina. Fam Amanitaceae.
Ciuperca comestibila intalnita vara si toamna in interiorul scorburilor arborilor batrani si pe trunchiurile putrezite de tei, castan, fag sau ulm. Palaria ovoida sau campanulata, cu diametrul de 8-20cm carnoasa. Fata superioara intens paroasa, galbuie, rar alba. Fata inferioara cu lamele libere, albe, apoi roz.
Piciorul plin, neted, lung de 6-15cm, diametrul 1-1,50cm, alb sau galbui, cu volva foarte mare la baza, lobata, albicioasa, ce acopere la inceput intreg corpul fructifer. Carnea moale, alba, cu miros placut.
Alimentatie. Valoare alimentara foarte mare, gustoasa in diferite preparate culinare.
Burete de scorbura bureti comestibili de scorbura ciuperci gustoase ciuperci valoare alimentara mare clasificarea ciupercilor
Buretele vacii.
Lactarius subdulcis. Fam Russulaceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile Iulie-noiembrie prin padurile de foioase pe solurile argiloase.
Descriere- Palaria putin carnoasa, mamelonata, diametrul 3-7cm. Fata superioara fara zonatii concentrice, la inceput rosie-bruna, apoi brun-rosiatica. Fata inferioara cu lamele mai deschise la culoare. Picior plin spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5cm, diametrul 0,4-1cm, de culoarea palariei. Carnea compacta, sfaramicioasa palid rosiatica la inceput dulce, apoi amaruie, latex alb, miros neplacut.
Alimentatie- Valoare alimentara mica. Utilizata in unele zone pentru diferite preparate culinare.
ciuperci iunie ciuperci iulie ciuperci usoare ciuperci preparate culinare ciuperci culinare cuperca vacii
Buretele viperei.
Amanita phalloides. Fam. Amanitaceae.
Ciuperca foarte otravitoare.
Descriere- este cea mai otravitoare ciuperca. Palaria masoara 8-15cm diametru, la inceput are forma sferica, apoi intinsa, neteda, de culoare galbena ca lamaia, verzuie sau galbena verzuie, la centru mai inchisa. Pe suprafata prezinta usoare striuri brune ce pornesc din centru radiar spre margine. Lamelele sunt albe sau cu reflexe verzui. Piciorul de 5-10 cm lungime, subtire de 1-2cm in diametru, este alb cu pete transversale verzui, in zig zag, la partea superioara are un inel membranos, orientat in jos, la baza bulbos si infasurat intr-o teaca lobata, alba, membranoasa. Carnea este alba, cu miros si gust neplacute. Creste in paduri de conifere si de foioase, pe sol, uneori in grupuri. Poate provoca intoxicatii mortale chiar si atunci cand este consumata in cantitate mica.
Buretele viperei burete otravitor ciuperca foarte otravitoare cea mai otravitoare ciuperca ciperci fara antidot ciuperca galben verzuie bureti paduri conifere ciperci paduri foioase
Bureti iepuresti.
Polypilus umbellatus. Fam. Scutigeraceae.
Ciuperca comestibila intalnita in lunile VIII-IX pe cioate si la baza trunchiurilor de stejar unde formeaza tufe de 50cm.
Descriere- baziocarpul este alcatuit din mai multe palarii, sustinute de picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu aspect general umbeliform ramificat. Palaria plan-convexa cu diametrul de 2-3 cm ombilicata, marginea usor rasucita. Fata superioara pruinoasa, fin scuamoasa, bruna cenusie sau bruna deschis. Fata inferioara cu tuburi sporifere foarte scurte, lung-decurente pe picior, albe prevazute cu pori mici poligonali. Trunchiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire alba, moale, suculenta, gust dulceag, miros de faina.
Alimentatie- valoare alimentara mica. Folosita numai in stadiul tanar.
Bureti iepuresti bureti iulie bureti septembrie bureti trunchi de stejar burete iepure ciuperca iepure tipuri de ciuperci clasificare ciuperci
Buretele cerbilor.
Scoleroderma aurantium Fam. Sclerodermataceae.
Ciuperca ne comestibila, toxica intalnita in lunile VII-IX- pe solurile argiloase aflate in panta, insorite din etajul montan.
Descriere- Diametrul 3-7cm cu peridia carnoasa, groasa, elastica, brun-galbuie cu numeroase proeminente poligonale, mai inchise la culoare. Carnea alba-roz, apoi negricioasa albastruie, strabatuta de fibre albe, miros neplacut.
Toxicitate- produce tulburari gastro-intestinale si nervoase, dar trecatoare. Intoxicatia se manifesta mai ales prin stare de rau, greturi, voma, frisoane, diaree, colici stomacale violente.
Buretele cerbilor bureti cerb intoxicatii ciuperci ciuperci greturi ciuperci diaree ciuperci miros urat toxinfectii alimentare ciuperci